Tin sa anunt cu surle si trambite, sau cum scria la poveste. Si nu pentru ca ar fi stranutat (IAR) vreo taranca, pe mine, in metrou, si nici pentru ca am contractat gripa porcina.

Motivul e un geam frumos pozitionat la etajul 9 in cladirea in care lucrez si pe care administratorul cladirii nu se sinchiseste sa-l repare, in ciuda insistentelor corporatiei in care lucrez.

Eh, asa am bagat azi nurofen, paracetamol, 4 cani mari de ceai si 2 litri de apa plata – ca tot ma dor orbitele ochilor cand mi-i misc, spatele si articulatiile mi le misc cu greu si imi sunt dureroase si sensibile, am frisoane desi stau cu un hanorac gros pe mine cu spatele la un calorifer dat la maxim – nu transpir si nu imi trece – doar imi curge nasul si ma simt rau; foarte rau.

Nu vreau sa plec spre casa pentru ca as iesi in frig, iar sa iau taxiul la ora asta m-ar costa o caruta de bani. Asa ca dau mailuri la Cisco sa ma injur cu toti CCIE-ii lor facuti pe dynamips si bag Haggard tare in casti, asteptand cu infrigurare (la figurat si la propriu) sa se mai elibereze circulatia ca sa iau un taxi spre casa, unde ma asteapta o baie fierbinte si aromata.

Viata e greu, cand esti mic si amarat. Dar lasa ca ma fac eu mare!

Tags: draci