“Printre Lupi”, de Misha Defonseca este o carte care m-a captivat din primele randuri. In original “Misha: A Memoire of the Holocaust”, cartea belgiencei lansata in 1997 prezinta calatoria unei fetite evreice de 7 ani, care isi pierde parintii intr-un raid al politiei si decide sa mearga in est, sa-i caute, deoarece auzise ca acolo sunt dusi evreii prinsi. Strabate astfel, pe jos, in anii 1942-1945(?) Europa, trecand prin Germania, Polonia, Ucraina, Romania, Italia. O imagine a razboiului prin ochii unui copil, altfel decat am invatat la istorie, fara miscari de trupe si date greu de retinut despre acorduri politice si militare intre aliante complicate.

Mi-au placut prezentarea vie, relatarile la persoana intai, notele de moment, descrierea realista si fara pretentii a lucrurilor, desi sta pe raft de 3 luni, cand am cumparat-o mai mult din curiozitate, am citit-o in mai putin de 2 saptamani, in 3 reprize mari, in care i-am dat drumul din mana doar pentru ca picam de somn.

M-am intrebat de ce printre _lupi_, am citit partial explicatia in prefata: “Trecatorii nu ma baga in seama. Nu vad ca sunt un lup ratacit pe strazile orasului. Un lup gri, mascul sau femela, fara nume, fara varsta. In indiferenta multimii, nu am nici un reper. Ma tem de oameni si, cu narile frematand de dezgust, ma feresc, tematoare, din calea lor. Urasc pielea si mirosul lor de hoit. Cand am fugit in lume, nu eram decat o fetita. Mi se spunea Mishke, eram evreica si aveam sapte ani.”… restul se gaseste in carte.

Tags: carti, spare time