Tag Archives: diverse

un fel de rollercoaster

Ieri, in timp ce butonam la updatat windows_exporter pe niste Windows-uri, primesc mesaj: hai la etaj pe balconul de la echipa X.

Ajung acolo si ce sa vad, in blocul de peste drum, era cineva de se uita la pornache pe un televizor imens. S-a terminat scena, ocazie cu care am descoperit ca de fapt omul folosea televizorul pe post de monitor. S-a mai uitat la ceva “suggested clips” de pe PornHub am banuit si dupa a deschis un tab nou si s-a apucat sa citeasca meniul de mancare de la un restaurant. Nu stiu daca a comandat sau nu, daar, dupa a cautat ceva pe GMaps si dupa ce presupun ca a gasit aproximativ ce cauta, a trecut la Street View si s-a tot plimbat cautand nu stiu ce pana m-am plictisit si am plecat.

Acu intrebarea e, cum treci de la pornache la mancare si dupa la Street View? I mean…

words to live by professionally

Technology moves fasts. So fast in fact, that universities are often years behind the industry. We live in one of the only business sectors where doing something for a long time can be held against you. If you stop learning, you’ll wake up one day and realize you’re a dinosaur. The only solution is to learn every day. Take on things that you’ve never done before. Never stop learning. It’s that simple.

E ca atunci cand opresti alarma la ceas ca zici ca mai motai un pic 5 minute si te trezesti trei ore mai tarziu cu capul mare de la somn si ai ratat oportunitatea pentru care-ti pusesesi ceasul sa sune initial. Nu mai stiu de unde am gasit textul de mai sus, ca e in Drafts cre’ca de prin Martie-Aprilie, da asta cre’ca e singura frica de o am profesional: sa nu ma culc pe-o ureche si sa ma trezesc prea tarziu.

turbulente

Anul trecut prin Octombrie-Noiembrie asa, m-am dus la Apple Store in Strasbourg sa-mi iau un ceas. Voiam de fapt un iPhone, da muistii dracu nu faceau trade-in in magazin si trebuia sa comand telefonul, sa le trimit la pachet pe ala vechi si dupa ce-l inspectau ei imi dadeau diferenta de bani inapoi. Da ceas puteam sa-mi cumpar din magazin, cu programare, ca pandemie si sa nu cumva sa fie prea multi cumparatori o data in magazin.

Nu aveam eu mari sperante cu ceasul ca o sa-mi fie folositor, da nu mai purtasem ceas de nustiucand si si astea avea din aia de masurat ritmul cardiac, un fel de ECG portabil.

Spre surprinderea mea, am gasit o fata de ceas sa-mi arate statistici, gen calorii consumate, ore state in picioare, exercitii, puls si alte alea, si m-a apucat masuratul. Mai ales ca si mergeam mult pe jos ca lockdown la francezi si mi se lua de tramvai in fiecare zi.

Ba si masura ceasul de dracii il luau, sute de calorii pe zi, zeci de minute de exercitii, ca aia se intampla cand mergi una doua ore pe jos. Pana m-am intors in Romanistan, ca aci merg cu masina pana la colt, ca de ce nu. Si e greu sa numere asta minute de exercitii.

Problema de fapt e ca ceasul asta imi da target, atatea sa fac pe zi, atatea sa fac pe luna si tot asa. Si nici nu film in care oamenii fac pe dos la cum le zic computerele nu s-a terminat bine pentru oameni. Asa ca fac ce zice ceasul, nu se stie cand prinde bine.

Anyway, marti seara aveam chef de dat la buci, da era relativ tarziu si am zis sa fac o schema, astept sa se faca 12 noaptea, sa reseteze ceasul contorul de exercitii si gen se pune si sexul la exercitiu si ziua nu mai trebuie sa ma screm asa tare sa-mi fac minutele de exercitii. Pe la 12 si’un pic asa ma pun pe treaba, pe la 1 asa termin si ma uit la ceas.

Un minut. Atat a zis ca am facut efort ceasul vietii. Cum ba un minut, ca eram transpirat? Uite asa iti fute tehnologia selfesteem-ul in pat.

Miercuri m-am dus sa zbor. Am zis sa dau o tura pana pe acasa, ca la munte nu prea se arata bine. Am decolat asa cu vreo 12-15kts vant lateral si am cotit-o direct spre sud-est. Primul punct de pe traseu, Silistea-Gumesti, ca e acolo un mic aerodrom parasit si localitatea asta a fost intr-o carte de mi se pare ca am fost obligat s-o invat pentru bacalaureat, cu unul si cu pamantul de nu avea rabdare sau ceva pe acolo, ca e tot ce tin minte.

Pana acolo, cand de cat ok, mai departe, s-a apucat vantul sa sufle in rafale. M-a hatanit de la un moment dat am strans centura de o simteam pe mine. Ca in mod normal n-o simt, ca o tin asa, un pic larga. Da de data asta, am strans-o maxim. In general cand zbor pe curse transoceanice, imi plac turbulente, ca se simt misto cand esti in autobuz, da cand esti in tigaie parca nu vrei sa te dai cu capul de tavan. Pe acasa mi-au iesit vreo 2-3 survoluri si dupa direct Tirgoviste unde m-a mai zgaltait un pic.

Am aterizat cu dictai vantul transversal si dupa ce am parcat avionul, m-am uitat la ceas. 9 minute de exercitii. Minus minutul ala de sex, 8 minute. Zic ia uite, fu mai intes zborul asta acu decat azinoapte acasa.

Asa, de unde plecasem, ce vroiam io sa zic de fapt e ca nu te fute nimic mai tare decat natura.

Trebuia sa public asta acu vreo 2-3 saptamani, da’ am uitat. Ca’s batran sau ceva.

sapte tricouri

Anu’ trecut, dupa ce a inceput balamcul, m-a mancat in cur sa ma mut #pafranta pentru un contract. Pentru ca COVID19, am zis ca stau la hotel ca nu era sigura treaba cu cat o sa stau p’acolo si cum evolueaza lucrurile si tot asa.

Long story short, am ajuns sa stau vreo aproape noua luni in hotel.

Am plecat io d’acasa cu doua geamantane cu haine. Bine, 1 jumate, ca aialalta jumate era plina cu masti ca nu stiam cum sa zic masca in franceza si nici unde sa le gasesc si nici daca o sa ramana aia fara cum s-a mai intamplat. Sa fiu sigur cum se duce.

Din cauza de niste cretini cu care trebuia sa interactionez zilnic, am ajuns sa folosesc din geamanatanul ala jumate de haine doar vreo 7 tricouri + sosetele si chilotii aferenti. Si o bluza pentru cand era iarna.

Am avut cre’ca cel mai mare ROI pe niste haine cumparate vreodata, ca le-am purtat de au inceput sa se rupa si sa arate ca alea scumpe deja rupte de prin magazine. Cel mai mandru sunt de bluza aia ca s-a tocit maxim la maneci si arata misto de tot.

Anyway, ideea era ca nu-ti trebuie prea multe sa traiesti si nu-i pasa nimanui ca porti aceleasi haine un an sau oricat le-ai purta, chiar si intr-un mediu din asta de business.

Important e sa nu puti.

parlamentare 2020

Asa la cald, un pic despre alegerile parlamentare din 2020.

Partea proasta e ca n-am putut sa votez, ca sunt in pizdia, si domiciliul e in .ro. Kudos la oamenii de la sectia de votare care erau cu “aveti ceva orice sa dovediti ca stati in Europa? Ca doar asa puteti vota in afara tarii”.

Ca au fost 30% oameni la vot nu e de mirare, mai ales c’a fost frig, sperieturile cu pandemia si tot asa.

De rezultate, PSD a luat ce ia de obicei cand voteaza aia 2-3 milioane ai lor.

USR a luat ce e in bula lor, cam aproape un milion de oameni.

PNL-ul a luat si el vreo 2-2.5 milioane de voturi de la “ai lor”. Personal ma bucur ca n-a luat PNL prea mult ca prea prost si-au ars-o in starea de urgenta cand au furat cu doua maini, si dupa cand au facut tot posibilul sa futa cat mai multe firme si indarjirea cu care il tin pe muiul ala de Arafat in brate.

USR-PLUS au luat fix cat e bula lor de hipsteri. Si eu tot cu ei as fi votat, nu neaparat ca am vreo afinitate pentru ideologia lor, da’ nu-s USL.

PRM a reinviat sub forma de partidul AUR neamuzant. Aparent au un meltean pe post de sef de partid, iar co-sef de partid un traficant de carne vie. Nu ma mai mira nimic in 2020.

Ponta si cu Tariceanu au supt pula si nu mai sunt parlamentari. Poate pe Tariceanu reusesc astia sa-l bage la bulau, eventual pe usa din dos ca tot ii place sa intre pe acolo sa nu stea la coada cu pulimea. Tot prin presa citeam ca cica Tariceanu o sa se bage la nusce emisiune la televizor pe post de balega. Mickey Mouse nu stiu ce-o sa faca, dar hei, Muie Ponta – drum bun si cale batuta.

accessibility

Eram Duminica un pic plictisit asa ca era mega cald p’afara si puteam sa ies afara doar dimineata sau seara. Cand ajung p’aci pe insula am tendinte din astea hipsteresti si de data am zis ca gata jmecheria, trebuie sa-mi iau si eu AirPods din astea noi care se incarca wireless. M-am plimbat cu bicicleta pana prin Chelsea ca stiam ca e un Apple Store acolo.

Si cum ma uitam eu p’acolo ca nu stiam la ce etaj sunt castile, m-a abordat o tanti care avea un “service dog” (habar n-am cum se cheama in roamana) pe langa ea si ma intreaba ce vreau. Cum mai nou asa mi-a trecut un pic frica de caini, m-am gandit ca pot sa mangai cainele, da avea un dictai semnul pe el cu “don’t pet” si m-am abtinut.

I-am zis ce vreau si a inceput jmecheria cu telefonul, ca in aplicatia a astora de vanzari ai meniuri, trebuie sa bagi parole etc. Si aci s-a terminat jemcheria, ca a inceput telefonul sa vorbeasca si s-o intrebe chestii si raspundea prin gesturi super simple, gen vrei sa dai click pe al patrulea meniu, aratai patru degete la telefon si stia ce vrei. Ai de baga o parola si nu vezi tastele virtuale pe ecran? Nici o problema, poti sa scrii litere si se prinde telefonul daca e litera mare sau mica si iti zice ce-ai scris. Daca nu a inteles ok, ii faci semn cu degetul si sterge si mai incerci o data si stie si unde ai ramas.

S-a miscat tanti aia cu telefonul cu capabilitatile alea de Accesibility mai repede decat multi din alti vanzatori cu care am avut de a face.

Versiunea pentru hateri: voiam sa ma laud ca mi-am luat AirPods din alea scumpe si nu stiam cum.

cheltuieli anualizate

Una din chestiile pe care le-am invatat de cand am de a face in mod constant cu americanii e sa gandesc costurile la nivel anual. Sau cheltuieli cand vine vorba de persoana proprie.

Treaba asta cu anualizarea iti da o alta perspectiva asupra a cat cheltuiesti de fapt si te scuteste de capcane din alea temebele de genul: X este doar 20EUR/luna, nu e mare jmecherie, Y este doar 50EUR/luna si tot asa.

Jmecheria e cand incepi sa inmultesti cu 12 toate chestiile recurente, si atunci incepi sa-ti pui intrebari de genul: merita X 240EUR/an? merita Y 600EUR/an?

Optimizari se pot face la cheltuieli recurente precum abonamente de telefonie mobila, internet si orice alte servicii post-platite.Chiar daca nu pare mult ca scoti 10EUR dintr-o parte si 20 din alta pe luna, la sfarsit de an se aduna ceva :)

Cumva e usor mental sa minimizezi impactul financiar al diverselor cheltuieli, sa zici ca nu se simt 20EUR/luna. “Problema” e ca 20EUR de colo, 15EUR de colo, 50EUR de colo si asa mai departe se aduna la sfarsit de an si te intrebi pe ce rahat ai dat 4000EUR intr-un an si daca a meritat. Eu imi pun intrebarea asta ca de 4000EUR stau in vacanta o luna si ceva :))

the basics

Ca si prostituata intelectuala, sau consultant in exprimare acceptata public, am tot felul de situatii printre care design, implementari sau depanari. Cu cateva exceptii, mai toate se invart in jurul a: trebuie sa facem un sistem sa mearga, sa fie rezilient si preferabil sa nu se strice asa des. Ca e vorba de o infrastructura, de o retea sau de ceva de securitate, mai mult sau mai putin toate se invart in jurul unor concepte de baza care trebuie aplicate intr-un anume fel sau anume ordine pentru a ajunge la rezultatul final.

Pe langa asta, am mai prins si chestii de programat pentru a realiza integrari intre sisteme. Da si acolo am un API intr-o parte si alta si trebuie sa fac API-urile astea sa se inteleaga intre ele.

Ca sa mi-o ard asa filozofic, daca ai o fundatie solida, poti sa construiesti oricat pe ea.

Ce vreau sa zic cu asta? Pai faptul ca toate lucrurile se bazeaza pe niste standarde si pe niste principii.

Standardele sunt facute pentru interoperabilitate. Cum e de exemplu pentru TCP, UDP, HTTP, DNS, SMTP, VLAN, 802.11a/b/n/ac/ax etc.

Si daca sunt privite un pic de la distanta, sunt ca niste caramizi de lego cu care poti construi ce ai nevoie. Important e sa stii ce face fiecare caramida si cum se poate combina cu alte caramizi. Chiar nu e nimic special sau magic in asta, trebuie doar sa cunosti foarte bine caramizile astea.

Pentru ca lucrurile pot functiona doar intr-un fel, indiferent de implementare. Si Chrome si Firefox si alte browsere tot GET o sa faca sa ceara o resursa de la un server web la intamplare din Internet. TCP numai SYN o sa trimita primul pachet cand initiaza o conexiune si o sa astepte un SYN/ACK. Si exemplele pot continua.

Si atunci, daca intelegi lucrurile astea super bine, poti face aproape orice, ca diferentele sunt doar de configurare sau de implementare. Si Apache si Nginx sunt servere web, fac aceleasi lucruri, doar ca se configureaza diferit si au o filosofie de implementare un pic diferita, dar pana la urma tot HTTP vorbesc. La fel si BIND si PowerDNS… vorbesc DNS, nimic altceva.

Pe langa partea de design/implementare mai ai si partea de depanare, care e foarte importanta. Pentru ca trebuie sa repari pisatul stricat cat mai repede si preferabil sa-l faci sa nu se mai strice la fel si a doua oara.

Cand ai un serviciu de DNS care nu merge, e simplu sa stii cum functioneaza protocolul si implementarea aleasa sa stii de unde s-o apuci.

Si uite asa te intorci la “the basics”: ce ar trebui sa se intample si ce se intampla de fapt. Si daca stii astea, atunci poti sa-ti faci un plan de cum sa rezolvi problema sau daca e complicat, sa stii in ce directii sa te indrepti ca sa nu pierzi exagerat de mult timp dand de cap unei probleme.

La fel si cu retelestica: pachetele alea merg doar intr-un anume fel, nu pot merge altfel. Si daca stii cum ar trebui sa mearga, poti s-o iei de la OSI Level 1 pana la OSI level 5-6-7 si sa vezi unde da cu virgula.

Sau la WiFi, daca intelegi care e treaba cu cate canale ai disponibile in 2.4Ghz si ce e aia co-channel interference si de ce SNR e mai important decat “signal strength” poti rezolva problema.

Chiar nu e mare filosofie daca stii lucrurile de baza. Si n-o zic condescendent.

Acu vreo zece ani imi pierdeam noptile debugand firewall-uri de GTP. Si dupa ce am invatat un pic cum functioneaza un GGSN, un SGSN si alte chestii pe langa, puteam sa ma prind unde se impotmolea treaba si ce trebuia sa fac sa mearga iar. Suna telefonul la 4 dimineata, stiam sa zic imediat lucruri.

Azi am bunghit ce ma-sa avea un HBase de nu mergea cum trebuie luand-o de la baza: cum functioneaza, ce e aia un Region Server, ce face un Data Node sau un Master Node si dupa aia citind ce mai zicea prin log-uri si cum se manifesta.

Ce vreau sa zic asa in multe cuvinte, e ca important e sa stii cum functioneaza un protocol si pe ce standarde se bazeaza.

Cel mai daunator pentru o persoana e sa invete cum functioneaza un produs care implementeaza un protocol si sa se rezume la ce stie produsul ala sa faca sau cum. Ca de la standardul protocolului pana la o implementare reusita e cale lunga si multi nervi. Si multe presupuneri gresite.

De nu stiu cate ori a trebuit sa explic la tot felul de gigei de la producatorii unui produs sau al altuia ca lucrurile nu functioneaza cum isi inchipuiau ei si ca lumea reala e un pic diferita de aia imaginara in care traiau ei.

E OK sa stii si cum functioneaza un produs anume prin prisma intelegerii cum un producator a implementat un standard sau altul si cum faci sa-l configurezi si sa-l depanezi, dar mai mult de atat, nu.

the abcs
Don’t forget the A B C

diversitate si incluziune

Acu multi ani, marea distractie in companiile cu profil tehnic sa zicem era ca nu erau destule femei angajate. Pentru ca diverse si diversi au zis ca nu e bine sa fie barbatii majoritari angajati acolo, tre sa angajam mai multe femei. Inca nu m-am prins de ce, da’ ce stiu eu.

Multi ani mai tarziu, inca mai behaie unii pe ici pe colo ca nu toate companiile au destule femei angajate, dar se pare ca sunt suficient de multe corporatii acum cu femei angajate incat sa nu mai fie o problem asa mare (in ochii unora), asa ca s-a trecut la alte categorii.

Cumva daca esti companie cu ceva vizibilitate e musai sa ai angajati din toate categoriile: negri, asiatici, europeni, pitici, indieni, tigani etc. Sa arati ca-ti pasa, ca altfel inseamna ca esti din ala rau. Acum trebuie sa fii “divers”.

Astia de fac lobby pentru asa ceva, au dat-o din diversitate in incluziune. Nu esti “inclusive” daca n-ai si alti angajati decat rasa caucaziana.

S-au inventat si functii din astea C-level pentru asta: Chief Diversity Officer. Sa bage diversitate in corporatie, ca sigur daca e p’acolo un asiatic pitic transgender n-o sa mai aiba BUG-uri in cod sau o sa dea clientii navala la cumparata produsele corporatiei, ca uite are de toate tipurile de animale angajate. Mai ceva ca la zoo-urile alea mari si faimoase din lume.

Astept cu nerabdare noul val de incluziune, cand o sa te arate lumea cu degetul ca n-ai si animale la corporatie. Si sunt tare curios daca si treaba aia o sa trebuiasca sa fie all inclusive sau nu. Gen sa ai pisici, caini, soareci, serpi, maimute, elefanti etc. Sa nu discriminezi cumva vreo specie. Eventual sa trebuiasca sa tii familii intregi, sa nu moara de plictiseaala animalele.

Ultima chestie de m-a zgariat pe creier a fost o stire din UK, cum ca de ce din 500 de companii listate la FTSE, doar vreo 75 din ele au pe functii inalte de conducere si altceva decat albi. Si a zis guvernul UK ca trebuie sa se ia masuri, sa se aduca mai multi ne-albi in functii inalte de conducere, sa fie inclusive. Optional, dar probabil nu prea intr-un viitor nu prea indepartat. Pentru ca asa functioneaza democratia (aia de care zice lumea ca exista in UK): radem, glumim da pana la diversitate.

Personal ma doare fix la doi metri in fata organului de ce fac aia in UK, da’ problema e ca ideile astea prind si la alti cretini, si incet incet ajung in toata Europa. Si asta suge maxim. Ca o sa devina norma, in loc de exceptie.

Daca ai doi la interviu, sa zicem de competente egale, cerinte egale, totul egal si echipa existenta il prefera pe ala alb sa zicem, acu ce-o sa faci? Angajezi ne-albul si dai pe restul echipei afara sa arati ca-ti pasa? Sa mai creasca actiunile un pic? Ca sa dai bine la diversitate?

Mi se pare asa complet neconstructiva ideea asta de diversitate si incluziune. Nu mai angajezi oameni pe baza de capabilitati, acu trebuie sa-i angajeze doar daca fac parte din alta rasa. Nu conteaza ca tie iti trebuie un programator sau un consultant sau mai stiu eu ce, acu nu mai poti lua un alb ca aia sunt mai multi, e musai sa ai un negru sau un asiatic, sau pula mea orice altceva.

La fel, daca angajezi femei, iar nu mai poti lua albe ca esti rasist si xenofob, trebuie sa iei o asiatica, sau o pakistaneza sau o africanca, sau ce alta natie si culoare sa dai bine la diversitate.

Ca asa se face treaba, cu jde natii puse la un loc. Ce atatea competente, cine are nevoie de ele atata timp cat nu e corporatia diversa?

Dupa ce o sa ai corporatia diversa, dupa aia trebuie sa angajezi militieni care sa se asigura ca lumea e “politically correct” si nu cumva zice ceva sa afecteze emotional pe vreun coleg sau pe vreo colega, sau transgender ceva.

La fel si in media, acu avem filme cu negri care joaca roluri de albi. Eram intr-un aeroport aiurea asteptand sa treaca timpul si sa inceapa imbarcarea si ma uitam la stiri pe telefon, cand ce sa vezi, in 2018 prin UK o sa ruleze un serial despre Ahile si asediul Troiei cu un negru pe post de Ahile. Ma gandesc ca din alb l-au colorat pe baza unor noi descoperiri arheologice cum ca din cauza ca asediul a durat mult timp, Ahile a uitat sa se dea cu crema de soare si s-a ars…

Imi place cum incearca unii si altii sa rescrie istoria sa avem diversitate si incluziune… Imi inchipui ca intr-un numar oarecare de ani o sa lacrimeze niste comunisti la cat de bine vesticii liberi au rescris istoria asa cum n-au reusit comunistii s-o faca fortat…

analogii

  • Her face was a perfect oval, like a circle that had its two sides gently compressed by a Thigh Master
  • He spoke with the wisdom that can only come from experience, like a guy who went blind because he looked at a solar eclipse without one of those boxes with a pinhole in it and now goes around the country speaking at high schools about the dangers of looking at a solar eclipse without one of those boxes with a pinhole in it.
  • She grew on him like she was a colony of E. Coli and he was room-temperature Canadian beef.
  • She had a deep, throaty, genuine laugh, like that sound a dog makes just before it throws up.
  • Her vocabulary was as bad as, like, whatever.
  • He was as tall as a six-foot-three-inch tree.
  • The revelation that his marriage of 30 years had disintegrated because of his wife’s infidelity came as a rude shock, like a surcharge at a formerly surcharge-free ATM.
  • The little boat gently drifted across the pond exactly the way a bowling ball wouldn’t.
  • From the attic came an unearthly howl. The whole scene had an eerie, surreal quality, like when you’re on vacation in another city and Jeopardy comes on at 7:00 p.m. instead of 7:30.
  • Her hair glistened in the rain like a nose hair after a sneeze.
  • Long separated by cruel fate, the star-crossed lovers raced across the grassy field toward each other like two freight trains, one having left Cleveland at 6:36 p.m. traveling at 55 mph, the other from Topeka at 4:19 p.m. at a speed of 35 mph.
  • John and Mary had never met. They were like two hummingbirds who had also never met.
  • He fell for her like his heart was a mob informant and she was the East River.
  • Even in his last years, Grandpappy had a mind like a steel trap. The trap had been left out so long, it had rusted shut.
  • The plan was simple, like my brother-in-law Phil. But unlike Phil, this plan just might work.
  • The young fighter had a hungry look, the kind you get from not eating for a while.
  • He was as lame as a duck. Not the metaphorical lame duck, either, but a real duck that was actually lame, maybe from stepping on a land mine or something.
  • The ballerina rose gracefully en pointe and extended one slender leg behind her, like a dog at a fire hydrant.
  • It was an American tradition, like fathers chasing kids around with power tools.
  • He was deeply in love. When she spoke, he thought he heard bells, as if she were a garbage truck backing up.
  • She walked into my office like a centipede with 98 missing legs.
  • It hurt the way your tongue hurts after you accidentally staple it to the wall.