Anul trecut cred sau prin 2021 ma plimbam prin Lower Manhattan cu muzica in casti cand la sfarsitul plimbarii am realizat ca am pierdut carcasa de la AirPods. Am cautat p’acolo o vreme, n-am gasit-o. M-am dus frumos la un Apple Store si am dat ~ $80 pe o carcasa noua.

Seara m-am pus pe spalat haine si am reusit performanta sa uit castile in blugi. Si uite asa am spalat castile si dupa le-am pus si o ora in uscator. Aratau de parca le-as fi tinut numai pe afara.

Anyway, rezultatul la spalatul castilor e ca iarna tin sub 30min de ascultat muzica si acum aia stanga tina maxim o ora indiferent de mediu si aia din dreapta tine cam aproape o ora jumate, dar estimativ, ca e super confuzant sa auzi voci doar intr-o singura ureche.

AirPods Pro nu-mi iau ca am niste sechele de la casti cu membrana si a durat zece ani sa se repare urechea.

Asa ca am ajuns la ideea de Airprod 3. Acum, la iStyle costa vreo 850-900RON perechea. Call-uri mai mari de o ora nu prea am. Si sunt asa in cumpana cu valoarea produselor versus sa le mai tin pe astea pana or iesi AirPods 4. Ca backup mai am o pereche de casti cu adaptor de Lightning si m-as descurca.

Intre timp am mai dat de niste promotii la vin frantuzesc si italian pe Fine Store si mi-am luat pana acum vin de vreo 2500-3000RON. Ba ca era de zece ani, ba ca era Premier Cru si alte cele.

In tot timpul asta, ma gandesc destul de des daca merita sa-mi iau AirPods 3. La care as putea deduce TVA-ul si sa fie chiar cat o sticla de vin din aia buna.

Saptamana trecuta am mai dat 850RON pe doua sticle de vin…

Pana acum tot ce-am reusit e sa-mi cresc colectia de vinuri. Abia astept sa ma intrebe cineva de ce-mi plac AirdPods…

Tare dubios functioneaza teoria asta cu valoarea perceputa a unui lucru.

• Am impresia ca prescurtarea numerelor de inmatriculare PH nu vine de la Prahova, ci ce la Prost da Hotarat.
• Ma plimbam ieri prin parc si era un imigrant de vorbea singur. Nu stiam ca duceam lipsa si de nebuni si trebuiau si astia importati de undeva. Funny.
• De cand m-am reapucat de zbor anul asta, mi-a venit o idee sa fac un timelapse care sa cuprinda aproximativ o ora jumatate de zburat, gen decolat si aterizat. Ca am o melodie pe care vreau s-o pun pe el. Ca un facut, nu mi-a iesit deloc. Azi am fost mega retardat, am selectat timelapse pe camera, da am uitat sa mai apas o data sa inceapa si inregistrarea. FML.
• Tot azi mi-am ars-o pe opulenta si am zburat pana la Craiova sa beau o cafea. De la nasul mare fara numar… numar… numar…
• Daca vrei sa mananci ieftin la mall, deschizi o aplicatie de comandat mancare gen Bolt, comanzi cu ridicare si ai discount. Azi bagai o shaorma cu 40% reducere fata de pretul afisat la magazin in mall.

Mai prin Noiembrie anul trecut am scris de tragedia cu Maslin.

In prima saptamana de dupa Revelion n-am avut chef sa vad pe nimeni, am lucrat de acasa minimul necesar si in rest m-am uitat la tot felul de seriale sa treaca timpul. Cumva in viata nu mi-a iesit asta cu sa-mi beau mintile cand vreau sa nu ma gandesc la nimic. Dar pot sa ma uit la 10 sezoane non-stop sculare-culcare pana nu mai pot ochii.

Anyway, vinerea e zi de curatenie si prefer sa nu stau acasa cand se petrece operatiunea. Cum nu vroiam sa vad pe nimeni, m-am trezit de dimineata, m-am dus sa-mi iau o cafea de peste drum si am plecat la Constanta. Ideea imi venise in seara precedenta ca mi-am adus aminte ca mi-a zis un prieten ca acolo se mananca ramen bun ca in Asia.

Am pus Constanta pe Waze sa-mi fac o idee de cat imi ia sa ajung acolo, am oprit Waze-ul si i-am dat regulamentar pe A2 cu 140 pe pilot automat. Aproape de Constanta cand au inceput sa apara semne cu orasul am pus iar Waze, si bine am facut ca trebuia sa iau prima iesire de pe autostrada.

Cu Waze pe Constanta am ajuns in parcare la Brick. Ca acolo te duce. In parcare la un magazin de constructii. Ca nu stii ce ai nevoie :))

Am fost la restaurantul cu pricina, am bagat un Ramen si niste Wagyu scump, m-am plimbat un pic prin portul turistic si pentru prima oara am fost pe acolo pe la cazinou. Mai mult din greseala decat intentionat. Asa, restaurantul se cheama Tokyo Rikya, foarte bun.

M-am ratacit un pic prin oras si am plecat cand se insera. Tot la fel mers regulamentar pe autostrada si cand eram aproape de Bucuresti era deja intuneric bine. A ajutat si faptul ca era innorat deasupra orasului. Cu un nor foarte misto de pe o parte pare pictat, ca asa se termina, de parca ar fi ridicat cineva pensula incet de pe cer.

Cimitirul unde e ingropat Masline e fix aproape sub podul de la A2 cand se intersecteaza cu Centura. Si cand vii dinspre Constanta, se vede un pic inauntru.

Si era plin de luminite mici si colorate. Ca oamenii de au pus tot felul de lanterne si luminite solare acolo. Cum sunt aleile dintre morminte, de la distanta pare ca e un satuc mic. Si ca ar fi ceva activitate. M-a dus gandul ca Maslin e cu noii lui prieteni, ca se joaca si se alearga pe acolo. Sau cine stie, dormea cum dormea el cand era innorat afara si radeam de el cand ajungeam acasa ca il lua cascatul si ii ziceam ca-l oboseste viata de pisica.

Trebuie sa cumpar si eu o luminita colorata sau doua. Sa aibe si el lumina seara acolo.

• Am vrut ieri sa-mi fac pilaf. Aproape a iesit. E mai complicat decat pare, desi din retete pare simplu. In sensul ca daca ii mai puneam niste supa chiar iesea cum trebuie si nu mancam orez nefacut. Ca sa zic asa, am facut pilaf pilaful.
• Mi-am luat amenda ca am parcat aiurea. Problema e ca ce gasesti in parbriz e o instiintare ca trebuie sa te duci la Politia Locala sa-ti dea efectiv amenda, care evident nu se poate plati la ei. Partea buna e ca poti plati online.
• M-am apucat de Advent of Code 2022. Probabil o sa-l termin cand iese AoC 2025 :))
• Mi-am facut cont pe Reddit. It’s fun cu atatia autisti pe acolo. As avea o lista lunga de hatereala, da sa moara bibi, acu chiar am inteles notiunea de analfabetism functional.
• Mi-am luat o saptamana de concediu pe care am dormit-o. Nici nu stiam ca sunt asa obosit.
• Am o dilema intre am uitat eu BGP sau am dat de un bug interesant in Juniper VMX.

Scriam ceva mai demult ca m-am apucat de terapie. Zilele astea am facut vreo 9 luni de terapie. Nu de la inceput, dar foarte curand dupa, am trecut de la o sedinta pe saptamana la doua ca una era un pic cam putin.

Pana acum a fost un rollercoaster distractia asta. In sensul ca a fost si bine, a fost si rau.

Bine a fost ca am petrecut foarte mult timp sa ma inteleg, sa aflu lucruri despre mine, sa inteleg de unde vin anumite triggere, de ce am anumite sensibilitati in anumite situatii si asa mai departe.

“Rau” a fost ca in anumite momente a fost absolut dureros sa povestesc diverse si pentru anumite lucruri a trebuit mult curaj sa fiu dispus sa povestesc. Insa cumva am putut sa inchid diverse capitole din viata despre care credeam ca au fost in trecut si ca sunt puse in cutia lor, dar tot ma afectau fara sa stiu. Treaba asta a fost asa mindfuck, ca na, eram convins ca nu era asa cum de fapt se intampla in realitate. Pentru ca nu simt neaparat nevoia sa intru in detalii prea personale pe aici, ce pot sa spun e ca “asa am fost eu mereu” are niste explicatii destul de concrete daca stai sa analizezi destul de mult lucrurile. Esti ca nu stiu, Indiana Jones, doar ca in loc sa explorezi cine stie ce piramida mitica, te explorezi pe tine si habar n-ai ce obstacole si primedjii o sa intalnesti.

Nu stiu daca am scris si in postul anterior, dar sunt maxim de uimit cat de mult ajuta sa vorbesti cu cineva care stie sa te asculte si sa iti puna intrebarile potrivite sa iti dai seama de lucruri.

Imi inchipui ca la un moment dat o sa pot sa scriu ceva mai articulat despre toata treaba asta, si cu toate ca sunt suspicios de fel si mult timp mi s-a parut treaba asta o pierdere de timp, chiar functioneaza. Am trecut de la “cui ii trebuie” la “va trebuie la toti” :)

Anyways, Merry Christmas & stuff!

• Ma mira maxim pe unde a ajuns tehnologia asta. Anul trecut am pus niste PDU-uri de la APC si n-am apucat sa le configurez cum trebuie, adica sa setez ordinea in care sa dea curent. Anul asta am ajuns la asta si surpriza, nu puteam sa ma conectez la ele. Problema a fost ca s-au corupt cumva certificatele digitale si nu puteam sa ma conectez pe HTTPS, iar HTTP era dezactivat din fabrica ca e insecure. Si asa am ajuns sa bag o agrafa de birou in ele sa le resetez la setarile de fabrica si sa-si regenereze certificatele.
• Ieri am mancat cea mai buna quesadilla de am avut ocazia s-o mananc vreodata pana acu. Ma simt ca in meme-ul ala cu “Those bastards lied to me”, ca ce-am mancat pana acum pe post de quesadillas nu erau quesadillas.
• Stateam aseara mai tarziu un pic sa astept Uberul sa ma duc la hotel, si facusem “checkout” de unde fusesem si asteptam pe strada. Dupa o vreme vine unul din paznici la mine sa-mi zica ca mai bine astept inauntru, ca pe strada “e muy peligroso”. Si mi-a dat un scaun din ala de pescuit sa sed pana vine masina.
• Trebuie sa pun un ATS pentru o combinatie, si de obicei foloseam APC, da’ acu sunt un dubii daca sa trec la Raritan, ca se lauda ca schimba in 4-8ms versus 10-12ms APC. Ce-i drept, cu APC mi-am furat-o ca a schimbat prea incet si s-a dus pe penis treaba in una din situatiile alea in care nu trebuia.
• Azi de dimineata la micul dejun mi-a cerut un ospatar bacsis. La modul ca dimineata semnez un fel de nota de plata ca am luat micul dejun la ei, ala inclus. Si azi s-a uitat pe nota si zice “Tip” si eu ii zic ca asta e micul dejun, ce bacsis. Si zice “no tip?”, “no tip, amigo”. Singura lui contributie a fost sa-mi toarne cafea dintr-un ceainic din ala de cafea in ceasca, ca micul dejun e bufet. Si cafea doar ospatarii toarna in cani. O sa ajunga sa ceara bacsis ca am trecut strada sau ceva.

Scriam mai demult de viata cu pisici. Sambata unul din pisicuti, Maslin, a scapat de la etaj si dupa cateva zile de terapie intensiva si o operatie, azinoapte s-a dus in raiul pisicilor.

Azi l-am inmormantat la cimitirul de animale si a fost oribil. Ca a venit realizarea ca n-o sa mai fie. Si e asa greu sa accept asta. Maxim de ireal. Intr-o zi sa fie si dupa sa nu mai fie. Si dupa aia sentimentul ala neputinta ca n-am putut sa fac ceva mai mult, sa pot sa-l salvez. Si era un vant cand a fost coborat in groapa, din ala rece. Macar sicriul de pisica era capitonat si nu-i era frigut acolo.

In doi ani de pisica mi-a adus atat de multa bucurie, ca nu pot descrie in cuvinte. Era asa dragalas si iubitor. Parca simtea cateodata ca sunt mai deprimat si venea pe mine si torcea.

Si curajos cum deschidea el usile prin casa si dupa aia intra triumfator cu coada sus in camera. Ca si cum ar fi invins intr-o mare batalie. Si cum ii placea sa fie mangaiat pe burta. Ziceam ca-i place cu roatele in sus. Asa tare ii placea sa fie mangaiat pe burta. Il mai alintam si-i ziceam pisicaine.

Cand deschideam punga cu treat-uri, nu conta unde era in casa, era primul de miau-miau-miau ca vrea ceva bun. Si asta desi nu prea era el chiar ok cu picioarele din spate, cand era vorba de treat-uri era primul.

Best cat someone can have. Si sunt incredibil de recunoscator ca a fost pisica mea. Si norocos ca am avut parte de el.

Nu sunt eu cel mai spiritual om din lume, dar sper ca sufletelul lui de pisica este acum intr-un loc mai bun si ca are parte de toate treat-urile si managaierile din lume.

Numai bine, prieten drag! Sper ca unde esti, esti cel mai fericit pisic!

Acum frate-su, Spock, miauna prin casa si il tot cauta. Si miauna. Si cauta. Si mi se rupe sufletul ca nu stiu cum sa-i spun in pisiceasca ca fratiorul lui nu mai e. Ei mereu au fost impreuna, nu au stiut ce e aia sa nu fie impreuna. Mai ales cand stateau la plasa de la geam si se uitau si ziceau chestii la porumbei. Sau cand stateau impreuna unul langa altul si stateau la poze.

• Toate liniile aeriene din Europa acum sunt un fel de low-cost. “Pe vremea mea”, diferenta intre o linie “normala” si una low-cost era ca aveai bagaj de cala si puteai sa-ti alegi ce scaun vrei. Si erau mai serioase, in sensul ca nu se anulau cursele. Well, acum toti operatorii din Europa (AirFrance, Lufthansa, Tarom etc.) unt un fel de low-cost: vrei bagaj de cala, dai bani. Vrei sa-ti alegi loc, dai bani.
• Low-cost-ul s-a scumpit crancen. Am avut de facut niste zboruri de facut saptamanaile astea si .ro-.gr a fost ami ieftin dus-intors cu Tarom decat cu low-cost. In sensul ca asta de linie a fost vreo ~400EUR, iar low-cost era vreo ~430EUR. Si .ro-.ch cu low-cost era vreo 420EUR la niste ore neprietenoase, business cu o combinatie de Swiss/SBB/Lufthansa a fost 498EUR la niste ore normale. Economy era similar cu low-cost, da aveam draci pe preturi asa ca mi-am ars-o elitist.
• Muie LHR, ca am avut acu vreo luna si ceva escala pe acolo si mi-au ratacit bagajul de a trebuit sa boschetaresc peste balta 5 zile intr-un hanorac. In fiecare dimineata cand citesc stirile sper sa citesc si una despre Anglia ca s-a scufundat in mare cu toti pisatii aia de englezi.
• Muie si Tarom, ca nu mai dau de mancare pe zboruri. Ci doar apa. Si tristo-amuzant asa, in economy iti dau literalmente un pahar cu apa si la business o sticla de jumate :) Opulenta maxima. Uitasem sa scriu.
• Alora de la Lufthansa sa le zica cineva ca nu-i place nimanui painea germana. Si ca sa o dea in cantitati industriale pe avion nu ajuta. Sa mor, bagi doua felii din alea si esti constipat o saptamana daca nu-i dai cu ceva sa te strice intentionat la stomac sa scapi de dop.
• Si un pic de nehatereala: in lounge-ul din BSL era la receptie o romanca si m-a luat prin surprindere cand a trecut de pe engleza cu accent german pe romana cu accent ardelenesc. Iar cand am ajuns in OTP, mi-a urat un tip de la politia de frontiera bun venit. Si nu imi amintesc daca mi-a mai zis cineva inainte asta.

E interesant sa te pisi în avion când sunt turbulente și cu o mana sa te ții de bara aia din buda și cu alta sa ții cucul sa nu împrăștii peste tot. E cam ca un fel de rodeo.

Azi mâncai best bagel ever: omleta cu bacon într-un bagel super soft. Mmm. A compensat cafeaua care s-a făcut $6.53 fără bacșiș.

Delta mi-a pierdut bagajul și 5 zile am boschetarit. Adică tot mă gândeam să-mi iau și niște haine noi, da nici chiar așa cu forța.

Ramen. În sfârșit am ajuns sa mănânc ramen bun. E vaselină pentru suflet, parca mă transforma așa.

Tre sa aflu cum scot autocorrect cu diacritice de pe Mac, ca brusc se crede Pruteanu și nu-mi place în mod deosebit ideea.