Category Archives: diverse

hobbs and shaw

Seria asta noua de filme (ca o sa mai tot faca cu astia doi) se vrea un fel de Fast & Furious amuzant. Din pacate nu prea au nimerit actorii.

Filmul asta e un fel de spaghetti western in vremuri moderne. O sa ma duc si la urmatoarele ca nu trebuie sa gandesc doua ore cat ma uit la film si cre’ca e un lucru bun :)

unele zile…

Saptamana asta dupa ce am terminat de instalat si configurat un ESXi offline si am pus pe el un server de DHCP a venit vremea sa-l dau in productie sa inlocuiasca actualul server de DHCP. Easy peasy. Scoti cablul de la ala vechi din switch si il pui pe ala nou si gata.

Well… ieri m-am invartit ca un coi intr-o caldare toata ziua pentru ca dupa ce puneam serverul nou in switch, nu mergea DHCP-ul. Cu laptop si cablu direct infipt in el, mergea cum trebuie. Prin switch pula.

Am avut o zi din aia in care am avut un mica criza existentiala despre cunostintele mele de retelistica si Layer2 in special. M-am uitat in vSwitch-ul de pe ESXI mai atent decat m-am uitat vreodata la un switch virtual. La fel si pe portul de pe switch-ul fizic. N-a avut portul ala parte de atata atentie in viata lui.

Cablu direct merge, prin switch nu. Serverul de DHCP zicea ca oferea adrese IP clientilor, da aia nu faceau ACK. Si nu intelegeam de ce. De ce n-ar da? Le placea la clienti asa mult de serverul vechi ca protestau?

Pe la opt seara am cedat si m-am dus acasa deja aveam idei de schimbat cariera.

Am ajuns acasa, am desfacut o bere, am re-vazut jumate de Avengers si inainte sa ma culc am zis sa mai iau o data meniurile de pe switch la rand, chiar si optiunile alea care nu ar avea de ce sa se se aplice.

Si-am gasit ca pe switch exista un meniu de DHCP care are o optiune sa blocheze raspunsurile de DHCP de la adrese MAC necunoscute si doar sa accepte adrese permise. Adica scris MAC-ul acolo cu liniuta.

Primul MAC era pus acolo, pe al doilea l-am pus eu dupa alta criza de draci.

Unele zile…

accessibility

Eram Duminica un pic plictisit asa ca era mega cald p’afara si puteam sa ies afara doar dimineata sau seara. Cand ajung p’aci pe insula am tendinte din astea hipsteresti si de data am zis ca gata jmecheria, trebuie sa-mi iau si eu AirPods din astea noi care se incarca wireless. M-am plimbat cu bicicleta pana prin Chelsea ca stiam ca e un Apple Store acolo.

Si cum ma uitam eu p’acolo ca nu stiam la ce etaj sunt castile, m-a abordat o tanti care avea un “service dog” (habar n-am cum se cheama in roamana) pe langa ea si ma intreaba ce vreau. Cum mai nou asa mi-a trecut un pic frica de caini, m-am gandit ca pot sa mangai cainele, da avea un dictai semnul pe el cu “don’t pet” si m-am abtinut.

I-am zis ce vreau si a inceput jmecheria cu telefonul, ca in aplicatia a astora de vanzari ai meniuri, trebuie sa bagi parole etc. Si aci s-a terminat jemcheria, ca a inceput telefonul sa vorbeasca si s-o intrebe chestii si raspundea prin gesturi super simple, gen vrei sa dai click pe al patrulea meniu, aratai patru degete la telefon si stia ce vrei. Ai de baga o parola si nu vezi tastele virtuale pe ecran? Nici o problema, poti sa scrii litere si se prinde telefonul daca e litera mare sau mica si iti zice ce-ai scris. Daca nu a inteles ok, ii faci semn cu degetul si sterge si mai incerci o data si stie si unde ai ramas.

S-a miscat tanti aia cu telefonul cu capabilitatile alea de Accesibility mai repede decat multi din alti vanzatori cu care am avut de a face.

Versiunea pentru hateri: voiam sa ma laud ca mi-am luat AirPods din alea scumpe si nu stiam cum.

anna

Super misto filmul. Productie europeana din ce mi-am dat seama, dar Luc Besson asta stie sa faca filme. Cu execeptia faptului ca au incercat sa-l faca in genul filmelor dupa Agatha Christie si au cam futut-o un pic cu timejump-urile si plot twist-urile, e super jmecher filmul. Si are si coloana sonora calumea. Are un inceput mai greoi asa, dar dupa compenseaza maxim.

Sa zicem ca mi-a spalat ochii dupa Spiderman si MIB.

mib international

Efecte misto, povestea e un pic enervanta si cam atat. Chris Hemworth a ramas cu stilul de jucat ca in Thor, cam cum face Jason Momoa in toate filmele.

Presimt ca urmatorul film o sa fie WIB, ca tot au bagat pisaturi si apropo-uri de politically correctness in film.

spiderman: far from home

Astia de la Marvel au cheltuit toti banii de scenariu si efecte speciale pe Avengers: End Game, si pentru asta micu’ n-a mai prea ramas ceva. Cre’ca cea mai memorabila faza din tot filmul este cand Fury ii zice lu’ Spiderman “Bitch please, you’ve been to space”.

ppl(a) – practica – (6)

18/06/2019

Ture de pista. Cumva e semi-convins instructorul ca stiu ce fac si acu nu mai insista sa-mi zica chestii.

Azi facui primele aterizari singur. Adica doar imi zicea ce sa fac, nu mai tragea pe ascuns de chestii :))

Mentinerea unghiului de panta e mai complicat decat pare. Ca daca dai flaps-urile in jos, avionul se ridica de bot si tu vrei sa coboare si trebuie sa apesi cu mansa sa realizezi doua lucruri: sa mentii unghiul de panta si sa compensezi efectul flapsurilor. Lucru care e un pic complicat.

Azi descoperii ca pierdeam un pic cam mult timp sa pun flapsul pe 10 dupa aterizare in timpul manevrelor de touch-and-go, ca n-are opritor de la 40 cand ajunge pe 10 si trebuie sa ma uit un pic la el. Ca si solutie, pentru ca butonul ala de flaps e un fel de potentiometru liniar si flapsurile nu ies chiar instant, ca sa ajung de pe 40 pe 10 cea mai rapida varianta e sa-l duc la 0 si dupa aia la 10, ca la 10 are un opritor pe care pot sa-l simt. Long story short: pot sa pun flapsul pe 10 fara sa ma mai uit la el.

Ratai un viraj ca ma gandeam la ce mai vorbea lumea cu Bucuresti Informare si era un elicopter de voia sa aterizeze la Eroii Revolutiei in Bucuresti si ma gandeam ce spital are acolo heliport.

Din toate turele de pista de le facui azi, nimerii o aterizare bine de tot, vreo doua sau trei aproape bine si restul… sa ziceam ca nu simt neaparat nevoia sa vorbesc despre ele :))

19/06/2019

Azi bagai o ora jumate de aterizari si decolari. Le facui numai de pe 16 ca mi-e cumva mai la indemana si pare normal ca sa zic asa. Da mai mult cre’ca e o treaba din aia de adult, precum ochiul preferat de la aragaz sa ai si pista preferata la aterizare. Weird as fuck.

Prima fu so/so ca inca eram pisat de somn. E cald, nu pot sa dorm noaptea si dimineata nu’s chiar functional.

A doua iesi bine, tinui cum trebuie unghiul de panta. Aproape de pragul pistei avusei o ezitare cu motorul si rezultatul fu o aterizare cam lunga un pic.

La decolare din asta facui o treaba de care fusei super mandru, si anume ca iesii la orizontala la 1300ft doar cu redus din motor si se linisti singur avionul fara sa-i fac ceva. Asa ceva…

Dupa mai facui o aterizare cu flaps pe 40 si trecuram la din alea cu flaps pe 20.

Jmecheria cu flapsul pe 20 e ca vii cu viteza un pic mai mare la aterizare si e mult mai lunga aterizarea ca nu mai are ce sa te franeze tare si trebuie sa-l tii de mansa mai tare sa se scufunde spre sol. Partea buna e ca dupa aia decolezi mai repede ca nu pierzi asa multa viteza dupa ce atingi solul.

Iar e vara, iar sunt termice si pentru ca a plouat si e umiditate relativ mare, apar ascendente si unde n-ar trebui sa fie. Si aici trebuie lucrat cu motorul, lucru pe care l-am uitat si dupa ce m-am luptat cu mansa de am obosit, imi zice instructorul “Da la motor n-ai de gand sa umbli?”.

Apropos de instructor, ieri eram pe finala si vad o masina care trece pe drumul ala de e perpendicular pe pista si il intreb daca intr-o zi are ceva impotriva daca zburam super jos si ne apucam sa urmarim o masina pe drum sa vedem ce face soferul :)) M-a intrebat daca vreau sa-si piarda licenta si nu stie cum :))

Incep sa-mi iasa aterizarile, cam asta e concluzia dupa astea doua zile si daca o tin in ritmul asta cre’ca in curand o sa ies in simpla comanda.

20/06/2019

Aterizari. In fine, touch-and-go, dar cu accent pe aterizari.

Ieri m-am prins de ce dorm prost noaptea, am rezolvat problema si azi de dimineata m-am trezit bine. Adica nu mai eram pisat de somn.

Si ce sa vezi, azi imi iesira aproape toate aterizarile. Din cate facui, vreo 2 aproape ca la carte, restul mai chinuite, dar n-am zgariat avionul. Si doar o data imi trase instructorul de mansa.

Cand sunt aproape de pragul pistei, instructorul incepe cu “trage, trage… acu tine-l”. E, de dimineata in drum spre aerodrom am reusit sa-mi traduc ce vrea asta sa zica. Si treaba e in felul urmator: ajung la pragul pistei cam cu ~ 60-65kts tre sa tragi de mansa sa incerci sa stallezi avionul sa se afunde. Dar nu prea rau, aici e spilul. Si asta tre s-o simti, lucru care nu e usor invatabil fara multa practica.

O alta treaba cu aterizarea e ca trebuie sa mentii unghiul corect de panta cand cobori si cumva trebuie sa-l ginesti ca atunci cand ajungi la pragul pistei sa fii doar la 2-3m inaltime fata de pista sa ai timp sa te afunzi, sa scoti ridici flapsul si sa iti mai ramana suficienta pista sa decolezi :)

Ma gandeam la prima oara cand am pus avionul pe panta de coborare la prima ora si aveam asa un morcov in cur ca e senzatia aia de picaj. Acu pun motorul la relanti sa pierd viteza si mi se pare perfect normal ca elicea abia sa se invarta :)

Azi fu o zi buna pentru stiinta ca sa zic asa. Me very happy :)

22/06/2019

Ieri pauza. Azi trezit la 5:30 ca sa ajung la 7:30 la aerodrom.

Ture de pista. Din nou.

Incep sa ma pricep la aterizari, azi mi-au iesit toate. Una mi-a iesit in timp ce radeam cu instructorul. Asta e asa semn ca a intrat treaba cu aterizarile in “muscle memory” si nu mai trebuie sa ma gandesc la lucruri. E natural.

Si e misto ca dupa ce am facut practica la limite, acum cand vreau sa incetinesc avionul tai motorul, il ridic de bot si incepe sa scada viteza si nu am nici o frica ca o sa ma prabusesc sau ceva. Sau cand scot flapsurile maxim si vreau sa-l incetinesc iar il trag de bot si se duce viteza.

Instructorul tot nu vrea sa alergam masini cu avionul :(

23/06/2019

Incep sa ma pricep din ce in ce mai bine la distractia asta cu aterizarile. Azi mi-au iesit toate, si una chiar derapata. Adica am in loc sa pun ambele roti pe pista in acelasti timp, am pus prima oara stanga si s-a dus un pic in stanga.

Ca si chestii de ras, din virajul 2 in 3 am ca reper o tarla care e verde si restul sunt arate. Eh, treaba e ca aproape de pista mai e o tarla care e verde, dar doar jumatate. Azi facui cumva si nu fusei atent la treaba asta si facui virajul pe aia jumate verde. Si dupa cand ajunsei pe finala, ce sa vezi, aveam pista in fata si eu super sus. Si uite asa facui eu o aterizare buna (yey) din scurt, cu flaps pe 40 de sus de acolo si mentinut unghiul de panta super bine. Si asta fara sa mai trebuiasca sa-i dau motor aproape de pragul pistei sa mentin viteza. Ce sa zic, lectie invatata :)

In alta ordine de idei, erau unii la radio care anuntara ca ei sunt pe la Timisoara si au zbor de vaccinat ursi si vulpi. Primul lucru care imi dadu prin cap e ca in avion cu ei e unul care e super lunetist si trage cu vaccin in animale :)) Dar ma linisti instructorul si imi zise ca exista niste chestii care arata asa ca pucurile de hockey si au carne/peste care dau un miros pe o raza mare si cand animalele musca din ele, sparge si vaccinul din ele si se vaccineaza singure. Acum stiu si cum se vaccineaza animalele salbatice. Nu stiu cand o sa-mi foloseasca treaba asta, dar na… sa bagam la cap :))

24/06/2019

Azi surprinzator fu cam 50/50 treaba. Imi place sa zic ca din cauza ca aveam un pic de vant cam la ~ 45 de grade fata de axul pistei si facea avionul sa se comporte interesant in functie de altitudinea pe panta de coborare. Si manevrele sunt mai dubioase. Trebuia sa tin palonier stanga sa nu aiba deriva si fix cand aveam roata pe sol, mansa dreapta si picior dreapta ca sa fie cu aripa sub vant si in acelasi timp sa compensez miscarea avionului spre stanga o data cu cresterea vitezei eliciei. Distractiv, ce sa zic.

Ma mai trezii o data ca eram prea sus si reusii sa am un pic de acceleratie negativa ca-mi zise instructorul ca “ho ca ma dai afara din avion” ca se ridica un pic de pe scaun :))

Azi ma scosei dintr-o aterizare ca trebuia sa trag mansa stanga, dar eu oricum fac ce fac si trag mansa stanga si nici nu mi-am dat seama de ce m-am scos asa bine.

Legat de treaba cu trasul de mansa stanga, ajunsei azi cu instructorul la ipoteza ca am coiul stang mai greu si ma trage de mana un pic in jos, o fi legat cu vreun nerv lung ceva de degete :))

Mai descoperii ceva zi, da-mi scapa acum.

Anyway, am impresia c-o sa fac o pauza ca nu mai e instructorul p’aci o vreme.

Mi-am facut un mic calcul, si ed cand scriu p’aci aventurile mele cu pilotatul, am ajuns la ~ 27 de ore de zbor. Sper ca in Iulie sa termin cu distractia asta.

john wick 3

Because Keanu Reeves.

Jumate din film e cu coaie. Adica in primul sfert le da asta in coaie la aia de vor sa-l omoare si alalalt sfert e cu cainii lui Hale Berry care musca pe altii de coaie. Simpatic, ce sa zic.

Si restul de film e cu asta de ii impusca pe toti in cap.

ppl(a) – practica – (5)

26/05/2019

Pentru c’a plouat maxim vineri, ieri pula zbor. Asta nu m-a impiedicat sa ma trezesc la 06:30 sa verific cu instructorul. A ramas sa-l suna dupa-masa. Dupa-masa nu era sigur asa ca a ramas sa-l sun dimineata la 07:00. Cine s-a trezit duminica la 06:30? Azi imi zise ca e OK sa bagam un raid, ca nu merge pista pentru ture de pista. Ca asa se cheama in aviatia asta generala cand te duci la plimbare.

Tot pentru ca ieri nu era sigur ce-o sa facem azi, mi-a zis sa ma pregatesc de un raid la Slatina – Clinceni si retur la Targoviste. Treaba e ca trebuie sa ma incadrez intr-o ora – o ora si un sfert asa la un raid. Si am stat eu si-am masurat distante pe harta cu Google Maps pana mi-a iesit pe nas si n-aveam cum sa fac sub 1h30min-1h45min toata treaba asta. Numai un dus-intors pana la Slatina ar fi fost 1h:15. Asta pentru ca viteza medie de zbor e undeva pe la 80kts.

Zic ca asta nu merge, hai sa fac un traiect pana la Vidraru sa vad si eu barajul de sus ca nu mai fusesem niciodata. Asta a iesit cu dus pe la Campulung – Vidraru – Curtea de Arges – Targoviste fix la 100NM si de vreo 1h15min.

De dimineata ajunsei acolo, scosei avionul din hangar, facui plinul pana dadu peste ca socotii gresit cam cat loc mai era in rezervoare. Noroc ca benzina asta de aviatie se evapora super repede si mai era si caldut pe afara. Trebuia s-o fac si p’asta o data :))

Vorbii cu instructorul ca n-avem cum sa dam Slatina – Clinceni si ca daca n-are nimic de obiectat sa bagam un Vidraru. Cre’ca ii place sa se plimbe ca veni cu ideea sa mergem pana la Cozia si dupa Vidraru si inapoi. Evident, n-am obiectat la planul lui ca si eu aveam chef de plimbare.

Asa ca decolaram de pe 16, un viraj de 180ish de grade si luai initial un cap de Targoviste sa-mi fac traseul in cap. Si dupa vreo 315 grade asa pana vazui in fata Ramnicu Valcea si incepui sa virez un pic dreapta sa ajung la Calimanesti ca incepu si ala sa se vada. Ma incadrai asa pe valea Oltului si urcai pana la 6500ft ca zona de munte si regula zice ca-ti trebuie sa fie cu 1800ft peste cel mai inalt obstacol.

Ocolii varful cozia si o luai spre lacul Vidraru.

Partea misto e ca atunci cand zbori asa sus ai si nori pe langa tine. Si sunt asa mega pufosi si daca nu par mari poti sa intri in ei sau daca-s marisori ii ocolesti. Si cand treci pe langa ei iti dai seama cam cat de repede mergi ca sunt relativ stationari (cel putin astia pe care-i intalnii azi). 80-90kts de la 6500ft nu iti dau impresia ca mergi prea repede cand te uiti la sol, dar cand treci pe langa un nor iti dai seama ca e destul de repede (cam 150-160km/h ca si idee). Bai cat de pufosi sunt si misto. Stateam cu gura gascata pe geam.

Vidraru de sus pare relativ micut si barajul e asa… super mic. Dar lacul de acumulare este destul de mare. Daduram vreo 2 ture pe deasupra si dupa luai un cap de Campulung si dupa ce mai disparura din munti incepui sa cobor pana pe la vreo 5500ft. De la Campulung un pic la dreapta spre Targoviste in timp ce coboram lin cu vreo maxim 100ft/min.

Pe la vreo 4500ft veni instructorul cu ideea sa fac o coborare in spirala ca nu mai facusem de mult si bagai un 360 de grade pe stanga de la 4500ft la 4000ft, dupa mai mersei un pic si una pe dreapta care iesi bine jumate si dupa aia scapai avionul si simtii asta cand mi se infundara urechile ca aveam vreo 700ft/min. Il redresai si uite asa eram eu pe la vreo 3200ft. Ma gandii un pic la ce facui prost si bagai inca un viraj pe stanga pe care il facui perfect. Eram la modul “da-te-n pula mea” ca nu visam sa-l fac bine. Bila pe mijloc, coordonatorul de viraj in pozitia corecta. Mega mandru de mine :)

Terminai asta la la 2700ft si cum incepeam sa ne apropiem de TMA Bucuresti, coboraii drept pana la 1900ft inainte de TMA sa nu ne intrebe aia ce cautam pe la ei prin curte.

Vant nu era si asta inseamna ca puteam ateriza din orice directie, imi veni ideea geniala de a face cea mai lunga finala de pana acum, adica vreo 10km sau ceva ca vendeam la aterizare pe 16 si de la Campulung imi venea asa fix in fata.

Imi iesi super bine si aterizarea asta, chiar surprinzator de bine. Cre’ca incep sa simt avionul si asta e bine, ca am timp sa ma gandesc la altele. Gen viteza in coborare si mentinerea pantei :))

Azi fu super jmecher cu zburatul.

Fluffy clouds.

Dupa ce terminai cu asta, inapoi acasa ca sa ma duc sa votez. Which reminds me: Muie PSD! Si in special Muie Dragnea!

27/05/2019

S-a uscat pista si azi am facut ture de pista. Cumva n-a fost o zi buna pentru stiinta pentru ca mi-am ars-o intre prost si semi-retardat cu aterizarile. Decolarile au fost ok, chiar si alea din mers ca sa zic asa.

Bai da aterizarile, complet retardat. Ba viteza mica si aproape de pragul pistei trebuia sa-i dau motor si dupa aterizam prea departe, ba direct viteza prea mare.

Cea mai inteligenta faza am am avut ca eram in virajul trei si s-a apucat o tanti de la FIR Bucuresti sa vorbeasca si avea o voce misto si m-am apucat s-o ascult la ce zice, chiar daca nu era pentru mine si m-am trezit in virajul 4 la 1300ft si am uitat sa incep coborarea. Pana s-a uitat instructorul la mine si-mi zice: “Te-ai apucat sa asculti Bucuresti Informare, a?”. Si uite asa am facut o aterizare c-o panta din aia de parca ma pregateam de sapat cu avionul.

Am invatat ceva, n-a fost ziua chiar pierduta, da nu mi-am ars-o foarte profi.

28/05/2019

Limite si angajari. Asa mi-a zis instructorul. Instant mi-a venit in cap o gluma proasta despre cum am copiat la matematica si in liceu si prin facultati si ca nu stiu sa rezolv limite, da’ am zis sa ma abtin.

Am inceput cu angajarile, care in engleza sa cheama stall. Si cum faci asta in mod intentionat cu avionul? Well, prima oara te ridici pe la vreo 2000ft dupa QNH sa fii sigur ca ai ceva altitudine si dupa aia reduci putere motorului si tragi de mansa catre tine pana scade viteza sub 40kts. Si atunci se intampla o chestie: simti cum botul avionului pica un pic. In momentul ala dai drumul la mansa si o impingi cat se poate de mult in fata si tai de tot motorul (adica il lasi la relanti). Daca esti perfect orizontal cand faci treaba asta, intri un pic in picaj si prinzi viteza foarte repede, dupa care il aduci la orizontala si ii dai motor si ai scapat de stall. Mega dubioasa senzatia si mi-am adus aminte de ce nu-mi place sa ma dau in rollercoaster.

Partea aia si mai neplacuta e atunci cand avionul nu e orizontal cand il angajezi si pici intr-o parte. La astea am avut ceva palpitatii si strans din buci ca de doua ori mi s-a intampla sa fie pe partea mea caderea si pamantul vine mega repede. Ca 2000ft dupa QNH inseamna cam ~1300ft inaltime la aerodromul asta si se traduce in cam 400m fata de sol. Care atunci cand pici cu avionul nu sunt prea multi metri si trebuie sa reactionezi super repede.

Asta cu angajare inclinata e mai complicat de rezolvat ca dupa ce incepe sa pice trebuie sa tii mansa cum era cand pica si dupa ce ia un pic de viteza il aduci drept si abia dupa aia il aduci la orizontala (straight and level flight) si dupa motor. Si toate asta in maxim 5 secunde sau cam asa.

Am facut vreo 5 -6 manevre din astea de dus la 2000ft, angajat, revenit, dus iar la 2000ft si repetat. M-a consumat maxim seria asta de manevre.

Dupa ce m-am odihnit un pic, am inceput limitele. Care limite inseamna sa mergi cu viteza minima fix inainte de stall. Pe Cessna asta pe care zbor eu, viteza minima e pe undeva pe la 40kt la un unghi atac de aproape 14-15 grade. Si de 30kt cu flapsurile la 40 de grade (flaps pe 40 cum se zice). Si motor gramada sa compensezi unghiul de atac. Si cand esti asa, suna goarna de stall de te faci cu capul si pe langa asta, trebuie sa fii atent sa nu angajezi avionul.

Am facut manevrele astea cu flaps pe 10, 20 si 40. Exista si flaps 30, da e ma greu sa pun flapsurile pe fix 30 de grade.

Aici e interesanta senzatia ca ai impresia ca stai in aer ca te misti super incet.

Ultimul exercitiu a fost sa merg cu 60kt si flaps 10 in linie dreapta cativa kilometri. Ca si reper de linie dreapta aveam un canal de irigatie. Asta mi-a iesit in mare parte pana s-a intetit vantul si dupa a fost mai greu de controlat avionul ca trebuia sa merg cu deriva un pic. Dar am reusit, chiar am fost mandru ca l-am tinut bine.

Bai nasoala senzatia asta cu stall la altitudine mica. Si pana acu mi se pare ca e relativ ok cu zburatul, da am asa o senzatie ca nu e prima oara cand o sa strang din buci la scoala asta.