maslin

Scriam mai demult de viata cu pisici. Sambata unul din pisicuti, Maslin, a scapat de la etaj si dupa cateva zile de terapie intensiva si o operatie, azinoapte s-a dus in raiul pisicilor.

Azi l-am inmormantat la cimitirul de animale si a fost oribil. Ca a venit realizarea ca n-o sa mai fie. Si e asa greu sa accept asta. Maxim de ireal. Intr-o zi sa fie si dupa sa nu mai fie. Si dupa aia sentimentul ala neputinta ca n-am putut sa fac ceva mai mult, sa pot sa-l salvez. Si era un vant cand a fost coborat in groapa, din ala rece. Macar sicriul de pisica era capitonat si nu-i era frigut acolo.

In doi ani de pisica mi-a adus atat de multa bucurie, ca nu pot descrie in cuvinte. Era asa dragalas si iubitor. Parca simtea cateodata ca sunt mai deprimat si venea pe mine si torcea.

Si curajos cum deschidea el usile prin casa si dupa aia intra triumfator cu coada sus in camera. Ca si cum ar fi invins intr-o mare batalie. Si cum ii placea sa fie mangaiat pe burta. Ziceam ca-i place cu roatele in sus. Asa tare ii placea sa fie mangaiat pe burta. Il mai alintam si-i ziceam pisicaine.

Cand deschideam punga cu treat-uri, nu conta unde era in casa, era primul de miau-miau-miau ca vrea ceva bun. Si asta desi nu prea era el chiar ok cu picioarele din spate, cand era vorba de treat-uri era primul.

Best cat someone can have. Si sunt incredibil de recunoscator ca a fost pisica mea. Si norocos ca am avut parte de el.

Nu sunt eu cel mai spiritual om din lume, dar sper ca sufletelul lui de pisica este acum intr-un loc mai bun si ca are parte de toate treat-urile si managaierile din lume.

Numai bine, prieten drag! Sper ca unde esti, esti cel mai fericit pisic!

Acum frate-su, Spock, miauna prin casa si il tot cauta. Si miauna. Si cauta. Si mi se rupe sufletul ca nu stiu cum sa-i spun in pisiceasca ca fratiorul lui nu mai e. Ei mereu au fost impreuna, nu au stiut ce e aia sa nu fie impreuna. Mai ales cand stateau la plasa de la geam si se uitau si ziceau chestii la porumbei. Sau cand stateau impreuna unul langa altul si stateau la poze.

air travel rant

  • Toate liniile aeriene din Europa acum sunt un fel de low-cost. “Pe vremea mea”, diferenta intre o linie “normala” si una low-cost era ca aveai bagaj de cala si puteai sa-ti alegi ce scaun vrei. Si erau mai serioase, in sensul ca nu se anulau cursele. Well, acum toti operatorii din Europa (AirFrance, Lufthansa, Tarom etc.) unt un fel de low-cost: vrei bagaj de cala, dai bani. Vrei sa-ti alegi loc, dai bani.
  • Low-cost-ul s-a scumpit crancen. Am avut de facut niste zboruri de facut saptamanaile astea si .ro-.gr a fost ami ieftin dus-intors cu Tarom decat cu low-cost. In sensul ca asta de linie a fost vreo ~400EUR, iar low-cost era vreo ~430EUR. Si .ro-.ch cu low-cost era vreo 420EUR la niste ore neprietenoase, business cu o combinatie de Swiss/SBB/Lufthansa a fost 498EUR la niste ore normale. Economy era similar cu low-cost, da aveam draci pe preturi asa ca mi-am ars-o elitist.
  • Muie LHR, ca am avut acu vreo luna si ceva escala pe acolo si mi-au ratacit bagajul de a trebuit sa boschetaresc peste balta 5 zile intr-un hanorac. In fiecare dimineata cand citesc stirile sper sa citesc si una despre Anglia ca s-a scufundat in mare cu toti pisatii aia de englezi.
  • Muie si Tarom, ca nu mai dau de mancare pe zboruri. Ci doar apa. Si tristo-amuzant asa, in economy iti dau literalmente un pahar cu apa si la business o sticla de jumate :) Opulenta maxima. Uitasem sa scriu.
  • Alora de la Lufthansa sa le zica cineva ca nu-i place nimanui painea germana. Si ca sa o dea in cantitati industriale pe avion nu ajuta. Sa mor, bagi doua felii din alea si esti constipat o saptamana daca nu-i dai cu ceva sa te strice intentionat la stomac sa scapi de dop.
  • Si un pic de nehatereala: in lounge-ul din BSL era la receptie o romanca si m-a luat prin surprindere cand a trecut de pe engleza cu accent german pe romana cu accent ardelenesc. Iar cand am ajuns in OTP, mi-a urat un tip de la politia de frontiera bun venit. Si nu imi amintesc daca mi-a mai zis cineva inainte asta.

entergalactic

This movie trippin’ & wilding.

Chiar daca e animat, e de maxim de adulti. Si e super bun exemplu ca Netflix poa’ sa faca filme calumea, chiar si animate, daca nu si-o mai ard mega woke si politically correct.

Fucking A.