skippering – practica

Dupa teorie a venit si momentul sa aplic ce-am invatat si sa vad daca stiu ce credeam eu ca stiu :) Luni dimineata cu noaptea in cap am plecat spre Limanu ca la 10 incepea distractia.

25/04/2016

Prima barca cu care am iesit pe mare a fost un Oceanis 39.3 cu care am facut manevre de acostare la baliza, acostare cu pupa la cheu si manevra de om la apa.

Primul lucru a fost sa ma invat cu barca, timpul de raspuns la timona, rata de giratie si inertia barcii. Cum toate manevrele le-am facut cu motor, a trebuit sa ma obisnuiesc si cu miscarea barcii in functie de turatia motorului.

Dupa ce am iesit de la ponton, cu moi semi-skipper am facut niste opt-uri prin apa sa vad cum merge, cat de tare pot sa trag de barca si alte cele.

Acostarea la baliza e un pic tricky ca ai nevoie de inca unul sa-ti zica cat de aproape esti ca sa stii cand incepi sa te opresti. Cum ne-am impartit noi pe echipe acolo, am facut-o ca un joc, si anume sa putem da cu cangea in baliza daca ne-am apropiat corect.

Mie mi-a iesit dintr-a doua acostarea corecta, ca prima oara am incetinit mai devreme de cat trebuia si am pierdut manevrabilitatea barcii si din cauza de vant mi s-a dus pupa prea in tribord si eram la 2-3 metri de baliza cand am ajuns in dreptul ei.

Altii au fost mai tari si au dat cu barca in baliza. Acu stiu cum se aude cand se intampla asta :)

Am avut si noroc de ceva vant, ca de plouat a plouat de mi-a iesit pe nas, si cand am facut acostarea cu pupa la cheu am invatat si cum sa atac problema cand ma impinge vantul de pe traiectorie.

Asta tot din a doua mi-a iesit cum trebuie ca prima oara am zis ca pot compensa vantul daca vin mai tare si sa nu pierd manevrabilitatea cand incetinesc. Dar mi-au iesit un pic gresit calculele.

Manevra de om la apa a fost cea mai tricky posibila. Am aruncat un fender in apa si scopul era sa putem sa-l prindem cu cangea fara sa-l lovim cu barca. Buba cu asta e ca trebuie sa te apropii paralel de el, suficient de aproape incat sa-l poti pescui din apa. Si in acelasi timp sa mergi suficient de repede sa nu pierzi din manevrabilitate…

O sa-mi para rau daca o sa pice vreo unul in apa cu mine skipper ca manevra asta cam la a treia oara am reusit-o… Partea buna e ca nu l-am calcat niciodata pe cap pe balon :))

Asta fu prima partea.

In a doua parte a zilei am iesit iar pe apa, de data asta cu un Oceanis 38 cu doua timone si doua carme. Alta viata. Mult mai stabil, mult mai manevrabil, simteam ca am control.

Am inceput cu acostarea la baliza, de data asta mi-a iesit din prima.

Dupa am facut foarte multe acostari cu pupa la cheu, ca se pare ca astea sunt majoritatea pe care o sa ajung sa le fac cand andochez prin diverse marine cand oi fi skipper cu patalama.

Cum am trecut cu succes din prima incercare la acostare, am inceput cu chestii de finete, sa vad cand e ultimul moment cand sa pun masina pe inainte sa nu dau tare in cheu… deja eram jmecher :))

La final am andocat lateral la cheu, ceea ce a fost misto de vazut.

Cam asta a fost prima zi.

26/04/2016

Azi fu cu barci mici, niste First 21.7 cu aceleasi manevre ca ieri. Astea aveau motor outboard si eche. Motorul avea propria carma. Asa ca munca de echipa, unu era la motor sa-l tina drept si sa-l aceelere si sa-l dea pe neutru, inainte si inapoi cand ii zicea ala de tinea echea si era la comanda.

N-a fost prea distractiv ca parca mergeam c-o barca de jucarie.

Pe scurt, astea au fost manevrele cu barca.

A doua parte a zilei a constat in activitati de marinarie, si in principal facut noduri :)


Seara trebuia sa plecam in practica pe mare, 48h de navigat. Skipperul a zis sa mergem c’un Oceanis 39.3, da a uitat sa zica ca el nu mai mersese cu ea, asa ca am inceput cu cautat chestii prin barca, umplut tancurile cu apa ca erau goale, pus motorina, reparat aragazul, cautat o butelie pe o alta barca si alte cele.

M-am umplut un pic de draci ca mai bine luam un Oceanis 38 de le avea pe toate si aia era…

6 persoane plus skipperul. Ne-am impartit in trei echipe si fiecare era raspunzatoare de o etapa a traseului. Eu cu inca un coleg, eram responsabili din Limanu pana in Balchik.

Am facut lista cu echipajul, am calculat cursul pentru traseu, am facut tabelul de carturi si ce mai e nevoie sa facem sa putem pleca.

Pana ne-am cacat pe noi sa punem barca in ordine se facuse 23 si noi trebuia cam pe la 18  sa plecam din marina de la Limanu. Cumva a fost bine, ca pe la 23:30 s-a dat anunt de furtuna pe mare: Gale warning, vant de 8. A sunat skipperul la capitanie sa afle cat este prognozat sa stim daca dormim sau mai stam un pic sa se lase vantul si sa plecam asa. Raspunsul a fost ca mai bine mai bagam o fisa de dimineata.

Proactiv, m-am dus pe punte si am desfacut lazyjack-ul ca m-am gandit ca mai bine cand o fi cazul doar sa tragem de funga randei s-o ridicam, decat sa mai tragem de fermoare pe val pana sa-l desfacem.

Am scos sacul de dormit, m-am dezbracat un pic si m-am pus pe somn, ca eram primul la rand. La 5 era trezirea.

27/04/2016

Trezit brusc de dimineata ca am uitat sa pun ceasul sa sune si m-a trezit skipper-ul cand a pornit motorul barcii.

A scos-o colegul din marina si dupa aia am condus-o eu pana in marina din Mangalia ca sa facem formalitatile de plecare.

Prima oara am mers la capitanie si ne-a dat hartie de plecare, dupa aia am fost la politia de frontiera, sa dam lista de echipaj (crew list), sa verifice barca si sa ne dea foaie de plecare. La politie a durat ca nu era barca inregistrata si a trebuit sunat in alta parte s-o inregistreze, dupa care verifiat din nou si uite asa am mai ars-o aiurea vreo ora.

Intr-un final am plecat. Am luat de control niste Metroclorpramid si Emetiral in caz de rau.

Am iesit pe mare, am ridicat randa, dupa aia le-am explicat colegilor cum functioneaza rollfoc-ul si ce trebuie sa faca sa ridicam si focul.

Cu vantul am avut noroc, ca initial trebuia sa bada de la NW si planul era sa mergem la mare larg ca aveam vant dinapoia traversului, dar dimineata s-a sucit si a batut din sud, asa ca a mers la strans. Vreo 15-20 de noduri avea vantul, se tragea barca nevoie mare.

Pentru ca furtuna noaptea, dimineata hula. Si n-a durat mult pana a vrut si mancarea de la mine din burta sa vada cum e vremea la mare. Prim repriza. Dupa ce-am dat la boboci puiul, m-am pus in cockpit pe o bancuta si m-am apucat sa le zic la oameni ce sa mai faca, ca si colegul era lovit in aripa, da dormea jos in cabina.

S-a mai intetit vantul si mergeam bandat la 20 de grade iar la rafale aproape ajungeam la 30 de grade. Eu sprijinit in cot ca stateam pe babord si barca bandata la tribord.

M-am gandit io ca trebuie sa facem ceva si mi-a venit o idee, da am zis sa verific cu skipper-ul daca am dreptate.

Ideea mea era sa dau drumul la foc mai larg, sa dau drumul si la randa sa se duca intr-o parte si asa sa scape vantul mai repede si sa mergem ceva mai drept dar cu aceeasi viteza.

Skipper-ul a venit cu o idee si mai buna: tertarolam randa si focul. Pe mine m-a incantat ideea lui ca vedeam exact cum se face tertarola la randa, ca la foc era simplu, mai trageam un pic de scota de la rollfoc sa-l mai inchid si aia era.

S-a mai indreptat barca, cre’ca pe la 15 grade si am dat-o inainte.

La un moment dat au aparut si delfini pe langa noi si mergeau in paralel cu barca si mai sareau prin apa. Asta a fost super, super misto. Eu ca sa-i vad, m-am ridicat. Si dupa ce i-am vazut, m-am dus sa dau iar la boboci. Runda a doua.

La un moment dat nexam vant, asa ca i-am dat vreo ora cu motorul pana s-a intetit iar si am putut sa mergem cu velele.

Cum eu invatasem waypoint-urile si cursul, ii mai intrebam pe colegi unde suntem ca-mi fac idee daca tre sa le zic sa schimbe cursul.

Cu ocazia asta am aflat ca am maxim rau de mare, ca pana am ajuns in Balchik am avut vreo 8 sesiuni de vomitat de ma durea stomacul.

Cand am ajuns in Balchik primul lucru de l-am intrebat pe tipul de la politia de frontiera a fost daca exista autobuz pana in Mangalia. L-a bufnit rasul.

Am andocat in marina din Balchik, am curat barca de borala, si mi-am gasit hotel unde sa dorm. Dupa aia ne-am plimbat un pic prin oras sa ne mai dezmortim. La restaurant, am dat de un chelnerea bulgar de vorbea romana cu accent de ardelean :)

De treaba omul, ca mi-a facut legatura cu unul care sa ma duc in Mangalia.

Am bagat o dorada si m-am dus sa dorm, ca eram frant dupa 11 ore de navigat si 8 sesiuni de dat la boboci.

28/04/2016

Trezit, mancat, platit 60 BGN la masina pana in marina din Limanu si ajuns in 45 de min. Era o ceta pe mare, asa densa, care’ca au mers cu mega grija sa nu dea de nimic.

Acu mi-era rau de nu mai puteam ca nu se mai misca nimic :)) Mega fucked-up sentimentul.

Dupa ce am ajuns in Limanu, m-a apucat asa un pic regretul ca nu m-am intors cu barca, ca poate nu-mi mai era rau. Da’ am zis ca iar 10-11 ore de dat la boboci e prea mult intr-o saptamana.


Acu mi-e o greata de cand m-am intors si am si ameteala de nu mai stiu de mine.

Overall am invatat cat s-a putut de mult si o s-o iau incet cu navigatul dupa ce-o sa dau de brevet, ca intr-un fel sau altul trebuie sa gasesc o modalitate sa scap de greata si rau.

skippering

M-am gandit ca ar fi cazul sa vad ce chestii non-IT pot sa invat, ca dupa o vreme parca vrei sa stii si sa faci si alte chestii in afara de apasat butoane.

Uite asa m-am inscris la curs de skipper sa invat cum se conduce un yacht (velier de agrement), care e treaba cu marinaria si cu navigatia pe mare.

Dupa ce m-am inscris la curs, m-am gandit ca am avut e o idee geniala, ca nu se stie cand o sa imi iau un yacht si nu stiu ce sa fac cu el =))

Primul curs e de pregatire pentru categoria C, D si S.

  • C = navigatie costiera cu ambarcatiune de agrement (maxim 24m/72ft lungime) pana la 6Mm fata de tarm.
  • D = navigatie pe Dunare, ambarcatiune de agrement, maxim 20m lungime si maxim 12 pasageri.
  • S = Sailing boat (sau velier pe romaneste).

15/02/2016

Prima zi (de fapt seara, ca e in timpul saptamanii de la 18 la 21) am invatat terminologie, ca oamenii de s-au apucat sa faca barci au avut ideile proprii de cum sa le zica la lucruri si pot sa zic ca’s bucuros ca nu mi-a explodat capul de la invatat despre: randa, foc, capestan, tachet, copastie, opera vie, opera moarta, pescaj, derivor (cu/fara lestat), cuplu maestru, travers, pisica, ghiu, strai pupa/prova, sart tribord/babord, gauri de tertarola, funga randei/focului, kepeng, scoata/scoate (randei/focului), etrava, coca, tine-te bine, balcon, crucete, oglinda pupa, prova, pupa, tribord, babord, palanc, spray hood, bimini, parama, saula, cheson umed/uscat, linia de credinta, arborada, velatura, greement coltul de funga, coltul de mura, coltul de scota, margine de cadere, margine de intindere, margine de invergare, tambuchi, ghiu, vele strai, vele balon, coca, chila.

Instructorul e un avocat care s-a apucat de yachting si se pare ca stie chestii. Restul de “colegi” sunt tot felul de oameni: economisti, arhitecti, ingineri, IT-isti.

Daduram si test unde a trebuit sa scriem pe o foaie curata ce chestii sunt pe barca si unde. Ocazie cu care iar trebuie sa ma port iar frumos in echipa ca e colaborativa treaba la testele de la curs si suntem toti egali la pareri :)

Asa prima impresie e ca cre’ca o sa-mi placa, ca pare’se ca e o alta lumea asta a barcilor.

16/02/2016

Azi fu teorie despre tipurile de nave/ambarcatiuni si constructia barcilor si cele mai importante proprietati. Primele doua ore jumate m-am plictisit maxim ca a vorbit omul ala (un mosulica in varsta) despre tot felul de vapoare si vaporase si alte cacaturi complet neinteresante si mai avea si lacune pe ici pe colo, ca unele chestii le stiam io mai bine de pe internet decat stia el (container ships, tanker, bulk carrier etc.). Ocazie cu care m-am si enervat ca nu erau lucrurile utile pentru mine.

Evident in pula mea ca daca te interesectezi cu un vapor mare ii dai prioritate indiferent de ce zice la regulament (velierele au prioritate). Ca pana face ala o manevra s-ar putea sa-ti para rau.

Anyway, ultima parte (vreo 45 de minute asa) a fost in sfarsit despre cum se construieste barca si elementele constructive importante. Discutia interesanta a fost despre veliere si flotabilitatea acestora, ca din cauza de cum e facuta coca si pentru ca toate au derivor lestat sunt asa un fel de hopa mitica, trebuie sa iti doresti foarte foarte tare sa le rastorni. Si chiar atunci daca chiar esti pe furtuna mare o sa se mai invarta o data si tot o sa pluteasca. Bine e important sa nu fi avut geamul deschis in tot acest timp :)

Trecuram un pic si cum facem sa interactionam cu paza de coasta si in ce conditii pot vizita barca.

17/02/2016

Azi cu chiar misto, invataram despre marinarie: cum se fac nodurile marinaresti alea importante, cum pleci cu barca in functie de cum bate vantul, ce chestii se gasesc pe barca si la ce sunt folosite (macarale, ochiuri etc.), care e treaba cu ancora si la ce ajuta de fapt, ce inseamna “parama la mic” si “mola prova/pupa”, cum se fac voltele pe tacheti, cum se leaga fender-ele de balcon, ce sunt crocodilii si la ce sunt buni, cum treci paramele peste cabestane sa fie bine, ce sunt si la ce folosim trunchetii.

Facuram si practica la facut noduri si aruncat parama. Ca de obicei, lucrurile simple ma incurca si alea complicate imi ies cam din prima.

Primul nod e ala dublu in care legi doua parame una de alta. Sa moara ma-sa ca abia mi-a iesit ca nu prindeam logica. Da l-am dovedit dupa cateva incercari.

Al doilea nod e ala de legat chestii pe lemn, ala imi iesi din a doua, inclusiv cu dublin ca sa se desfaca usor.

Ultimul nod incercat se cheama Bow Line si ala imi iesi la fel din a doua, inclusiv cu dublin, ca deja eram jmecher la noduri.

Voltele la tacheti imi iesira din prima ca sunt simple si logice.

Dupa aia discutaram la liber despre ancorarea barcii la cheu si ponton, cum se face mooring; despre tipuri de plecari (cu parama la pupa/prova) si cam care e ordinea de dat drumul la parame (se pare ca mai multe o sa aflu la un curs dedicat de miscarea barcii in port).

Tipul asta de preda cursul are talent, stie despre ce vorbeste si are experienta. E un pic obsedat de regatte si mereu aduce vorba de barcile de competitie.

Overall mult mai bine ca ieri si mult mai interesant.

18/02/2016

Inainte sa inceapa cursul, facuram repetitii la facut nodurile invatate ieri. Tipul de e instructor zise ca nodul de gasa e important sa stim sa facem. Ala era ieri pe lista de cel mai complicat din alea trei, azi il facui cu ochii inchisi (literalmente). Si ma bucurai ca ii ajutai si pe unii dintre colegi sa-l faca cu tot cu explicatii.

Pentru tipul asta de nod e si o poveste mica sa nu uiti miscarile: iese iepurasul din scorbura, ocoleste copacul si intra inapoi in scorbura :))

Dupa astra trecuram la manevra navei, ca trebuie sa stim si ce sa facem cu barca o data ce suntem la comanda :))

Calitatile nautice ale barcii:

  • Flotabilitatea, adica e foarte foarte important ca barca sa pluteasca pe apa. Aici se aplica legea lui Arhimede.
  • Stabilitatea: cat de stabila e nava in conditii normale de utilizare. Aici am invatat despre pozitia de echilibru, frumos cu poze, cu ce forte lucreaza asupra barcii, ce e ala centru de carena (locul unde se aduna A si G), ce e aia canarisire (schimbarea centrului de greutate).
  • Nescufundabilitatea, adica barca trebuie sa pluteasca si daca e plina cu apa.
  • Manevrabilitatea.

Dupa aia am trecut la efectul carmei asupra ambarcatiunii si ni s-a explicat foarte frumos ca atunci cand schimbi directia barcii, se misca si prova si pupa in sensuri opuse, nu e ca la masina cand spatele se invarte dupa fata la viraje.

Alura navei inseamna cum sta ea cu velele in vant in functie de directia vantului. Tot la capitorul asta ne-a explicat cum e cand “stai in vant”.

Tipuri de vant si alura navei in functie de directia vantului si de directia de deplasare. Cand oi fi io experimentat o sa stiu in ce directie merge barca daca doar mi se spune ca vantul bate din est si alura mea este de exemplu “dinaintea traversului babord” (e simplu da necesita niste practica in gandire).

Toata lumea e curioasa de rasturnarea barcii cu vele. Raspunsul e ca e exagerat de greu s-o rastorni, si chiar daca faci asta in general isi revine la pozitia initiala chiar daca o intorci la 180 de grade. Motivul e simplu: lestul face ca centrul de greutate al barcii sa fie sub apa si atunci cand se intoarce cu capul in jos, centrul de greutate e foarte sus si face ca barca sa se mai invarta o data.

Cam singurele dati in care ramane la 90 de grade e atunci cand reusesi sa lipesti velele de apa si din cauza tensiunii superficiale sa stea pe apa, dar asta se rezolva daca dai drumul la randa si la foc sa flutere libere si isi revine barca (foarte violent). La 180 nu ramane.

Azi fu misto si imi placu, ca fusera multe chestii noi pe care le aflai.

19/02/2016

Vitalitatea ambarcatiunii, ca e cam la fel ca cu masina, mai faci o pana, mai dai intr-un gard, mai sare o piatra in geam… diferenta fiind ca pe mare nu poti trage pe dreapta cand ai o gaura in roata :))

Cand pleci la drum, verifici daca n-ai apa in barca. Daca e asa un pic de apa in santina, e OK, ca e mai intampla de la condens si alte cele ca pe acolo se cam strange toata apa. Daca merge des pompa de santina, atunci e posibil sa ai o problema.

Daca te trezesti cu multa apa in barca, primul lucru pe care-l faci e s-o gusti. Motivul e simplu, si anume e important sa te prinzi daca ai o problema mica sau una mare.

Daca apa e dulce, problema e mica si probabil s-a spart vreun rezervor de apa. Daca apa e sarata, trebuie sa afli foarte repede daca ai supt-o si cat de tare.

Gaura in barca poti sa faci de la mai multe chestii, dar important e unde o faci si in functie de asta cat de repede o repari.

Daca e sub linia de plutire, tre’ sa-i pui dop imediat. Daca poti, bandezi barca cat se poate de mult in directia opusa si te apuci sa-i pui petec sau dop dupa caz.

Daca e la linia de plutire, ai am doua variante: bandezi barca si mergi bandat pana la destinatie si pui ceva usor pe gaura sa nu intre apa de la valuri; pui repede dop ca si cum ar fi gaura sub linia de plutire.

Peste linia de plutire, pui ceva usor peste gaura si o repari in urmatorul port. Daca intre timp se apropie furtuna, o repari ca in primul caz, ca apa vine cu presiune cand se loveste de barca si poti sa te scufunzi.

In functie de unde navigezi sau de port, poti sa esuezi din cauza ca se colmateaza intrarea in marina si tre sa intri asa un pic cu viteza sa sari peste bancul de nisip format.

Daca navighezi prin zone cu apa mica si te infigi in nisip:

  • o iei inapoi cu motorul pe unde ai venit
  • incerci sa-i dai inainte cu motorul daca stii ca dupa aia o sa fie apa mare
  • pui ancora in dinghy, mergi cativa zeci de metri, o arunci si incerci sa te tragi cu barca de ea
  • te ajuta o alta barca sa te traga cu lantul de la ancora sau cu o parama foarte groasa

Daca iei foc la bord, prima oara incerci sa stingi incediul in functie de tipul lui. Daca nu merge, abandonezi barca ca practica zice ca o data ce un velier a luat foc serios nu-l mai salvezi ca majoritatea materialelor sunt inflamabile.

Pentru echipamentul de salvare exista dictai polologhia plus ‘jde norme SOLAS, da pe scurt trebuie sa ai veste de salvare cati oameni ai la bord. Vestele trebuie sa respecte anumite norme (definite tot in SOLAS), printre care sa asigure flotabilitatea persoanelor care le folosesc, sa poate fi imbracate usor indiferent de fata in maxim un minut de o persoana fara experienta.

Daca ai om la apa, primul lucru pe care NU trebuie sa-l faci e sa sari dupa el, ca in loc de o problema o sa ai doua :)

Incepe sa devina din ce in ce mai interesanta treaba. Acum asa o cam astept pe aia cu meteo, ca iar o sa fie un domeniu strain mie.

22/02/2016

Primul ajutor pe mare. Ca se intampla s-o belesti si 112 nu e.

Prima si cea mai des intalnita problema e raul de mare care e de fapt un conflict intre ce vad ochii si ce aude/simte urechea interna. Cand apare conflictul, reflexul e de stare de rau si de dat la boboci.

Cu timpul creierul se obisnuieste. In termeni stiintifici treaba asta se cheama amarinare: creierul face abstractie de informatiile conflictuale pe care le primeste cand esti pe barca.

Tangajul navei e mai nasol pentru aia cu rau de mare decat ruliul.

Frigul duce la rau de mare, mai mult din cauza de epuizare a omului. Pe mare, frigul se simte mai rau ca pe uscat iar temperatura inconjuratoare scade cu 1 grad pentru fiecre 2 noduri de vant. Asta inseamna ca daca ai un vant de 14 noduri si apa marii are 16 grade, o sa simti ca de fapt sunt 9 grade afara, lucru care nu te ajuta prea tare daca nu esti imbracat cum trebuie.

Skipperul nu are responsabilitate medicala, dar are responsabilitatea intregului echipaj.

Scopurile primului ajutor:

  • mentinerea vietii
  • prevenirea agravarii situatiei
  • sa usureze suferinta
  • ducerea victimei in viata la tarm

Masurile elementare de prim ajutor nu necesita aparatura, medicatie sau cunostinte medicale avansate Este importanta mentinearea creierului in viata pana ce sunt posibile masurile avansate de prim ajutor.

Pentru o victima pe nava cum semne de coma, exista urmatorul protocol:

  • Primul gest: asiguarea zonei/perimetrului sa nu mai pateasca si altceva
  • Al doilea gest: evaluarea starii de constiinta.
  • Al treilea gest: strigarea dupa ajutor.
  • Al patrulea gest: evaluare functie cardiaca (puls arterial)
  • Al cincilea gest: evaluare respiratie.
  • Al saselea gest: se pune victima in pozitia laterala de siguranta. Asta o ajuta in cazul varsaturilor neurologice care sunt spontane.
  • Al saptelea gest: imobilizarea coloanei cervicale (sa nu-l facem leguma).
  • Al optulea gest: transportarea bolnavului intr-o zona sigura.

Cum ajungi in coma? Cel mai simplu caz e cand nu esti atent ca isi schimba vantul directia si iti iei un ghiul in mecla cand se muta randa foarte repede de la un bord la altul.

ABC: Airway, Breathing, Circulation. Asta e ordinea in care te apuci sa salvezi o persoana care nu e in coma si e constienta/semi-constienta.

  • Verifici ca n-are obstructionate caile respiratorii. Se pune in pozitie si daca limba obstructioneaza respiratia, i se baga pe gura o pipa Guedel (intrumentul ala alb din trusa de prim ajutor de la masina sub forma de lingura sectionata asa) care trebuie sa ajunga sub limba.
  • Verifici ca respira: il asculti si il simti cu obrazul sau cu o oglinda daca ai sa vezi daca se abureste sau nu.
  • Se ia pulsul de la vena jugulara. Asta e obligatoriu ca e foarte important ca sangele sa ajunga la creier. Daca are puls acolo si n-are la mana e OK, important e sa aiba creierul sange.

Actiunea de salvare nu trebuie sa puna in pericol viata salvatorilor. E foarte important ca pe barca sa ai o singura problema, nu mai multe generate de prima :))

Cand se face masaj cardiac, trebuie facute cam 100 de masaje cardiace pe minut si la fiecare 30 de masaje doua respiratii artificiale.

Daca ai un om asfixiat (in principu se intampla la aia de cad in apa si nu stiu sa inoate), protocolul e in felul urmator:

  • Indepartarea cauzei
  • Protocolul ABC (Airways, Breathing, Circulation)
  • Ajustarea imbracamintii
  • Pozitia de siguranta
  • Controlul sangerarilor

Foarte important de notat, nu trebuie acordata atentie altor leziuni pana nu se rezolva asfixia. Nu te ajuta cu nimic daca opresti o sangerare da intre timp a murit omul :))

Penumotoraxul reprezinta acumularea de aer intre spatiul dintre plamani si peretele toracic. Cauzele principale sunt fracturile costale si plagile injunghiate.

Fracturile costale au de obicei ca si cauza traumatismele puternice la nivelul toracelui, oar ca si semne ale fracturilor simple sunt: durere la respiratia profunda, la palparea regiunii coasta rupta este perceputa ca o clapa de pian.

Ca sa te prinzi daca e vorba de pneumotorax trebuie verificata absenta zgomotelor respiratorii, la percutie toracele suna ca o tuba (timpanism e termenul medical) sau daca exista crepitatii subcutanate (enfizem subcutam in termeni medicali).

In functie de tipul leziunii, se rezolva fie prin crearea unui gauri in peretele toracal ca sa poata plamanul sa-si revina la volumul initial; daca ai o planga injunghiata, mai trebuie facuta o supapa in partea opusa plagii astfel incat sa nu ajungem in situatia sa existe presiune in spatiul pleural.

E un pic freaky procedura pentru a rezolva treaba asta, dar macar nu mori (daca ai noroc ca cine ti-o face sa nu o greseasca de prea multe ori, preferabil sa-i iasa din prima).

De la epuizare la efort, oamenii mai pot intra in soc. Semnele ca o persoana e in soc sunt cam urmatoarele: pulsul e rapid dar e slab, fata palida, cianoza unghiala, transpiratii reci, ameteala, sete, respiratie frecventa si superficiala,, pierdea constientei.

De tratatat se incepe prin a elimina cauza, se puna victima pe jos, apoi se ridica si se sutin picioarele astfel incat gravitational sa ajunga sangele la inima sa aiba ce pompa spre creier, se desfac hainele prea stranse de pe corp si se urmareste mentinerea temperaturii corpului. Dupa toate astea, se solicita evacuarea pentru ca o persoana in soc nu prea poate fi tratata la bordul barcii. Asta cu evacuarea e valabila daca barca e aproape de coasta si poate interveni o echipa de cautare si salvare (SaR sau S&R).

E posibil de asemenea sa ne mai taiem in diverse sau sa ne lovim si sa ne curga sange. Tipurile de sangerari sunt dupa cum urmeaza:

  • arteriale: sange rosu aprins care iese in jet pulsatil
  • venoase: sange maroniu care se exteriorizeaza in jet continuu
  • capilare: de pe suprafete se prelinge sange in mod continuu

Hemostaza provizorie se face prin: compresiune locala, compresiune digiala la distanta sau prin garou. Garoul (turnichet) e ultima optiune si se foloseste cu grija ca opreste tot fluxul de sange, trebuie monitorizat permanent si lasat la fiecare 20min sa curga un pic sa-si revina fluxul de sange (chiar daca rana o sa sangereze atunci) si trebuie tinut maxim 2 ore, ca dupa aia daca privezi un membru prea mult de sange nu e bine.

Infarctul miocardic se manifesta prin durere persistenta in zona gatului, amortirea bratului stang (si de obicei durere in ultimele doua degete ale bratului – mic si inelar), senzatie de lipsa de aer, buze albastre, puls rapid (slab si neregulat). Se trateaza prin punerea victimei intr-o pozitie confortabila, se acopera victima cu folie izoterma pentru mentinerea temperaturii, se monitorizeaza respiratia si pulsul, se anunta echipele de S&R si cine are in grija victima se pregateste moral de resuscitare.

Nenea de tinu cursul chiar e doctor si prezenta foarte misto toata treaba. In afara de prima zi, azi fu cand scrisei cel mai mult de cand incepu cursul, din motive de multa informatie utila.

23/02/2016

Manevra navei, partea a doua, cu motto “O mana pentru tine, o mana pentru barca”. Adica sa te tii sa nu te accidentezi sau sa scapi din barca cand faci chestii pe punte.

Inainte sa iesim cu barca din port, trebuie efectuate niste operatiuni de inspectie a navei:

  • Inspectie vizuala, sa vedem ca e totul ok, ce zgarieturi are si alte cele.
  • Verificare combustibil:
    • ulei
    • motorina
    • propan
    • bateriile
    • apa menajera
    • benzina (pentru dinghy)
  • Verificare instalatii:
    • sanitare
    • de gatit
    • electrice
    • sonorizare
    • AC si webasto (dupa caz)
    • electronice (GPS, radar, sonar)
    • lumini de navigatie
  • Depozitare bagaje (de obicei se pun in cabina fiecaruia sa nu existe scandal)
  • Amarare provizii
  • Instructaj echipaj
    • siguranta
      • personala (sa porti vesta, sa intri imediat in cockpit cum iti zice skipper-ul, sa nu stai singur noaptea pe punte ca daca scapi o mierlesti si te mai gaseste Pulea Spatarul)
      • barcii
      • colectiva (pentru evenimente care pot afecta tot echipajul, nu doar pe una)
    • asignare roluri/posturi/manevre (sa stie fiecare ce are de facut, ca de exemplu cine e bucatar, cine ajuta skipper-ul etc.)
    • politici si responsabilitati (aici e foarte important ca inainte sa pleci sa explici la lume cum sta treaba ca sa nu existe dupa aia discutii de genul “daca stiam X, atunci nu mai faceam/veneam/etc”)

Dupa ce am facut inspectia, am verificat chestii si ne-am inteles cu echipajul, urmatorul lucru e sa punem contactul :))

Contactul se pune la motor si la vele (ca unele vele se ridica din telecomanda – daca are barca asa sistem). Contactul si pornitul motorului la barca e cam asa:

  • On – se activeaza conexiunea intre baterie si sistemul motor
  • Start – se porneste motorul barcii
  • Stop – se opreste motorul barcii
  • Off – se decupleaza bateria de la sistemul motor (ca sa nu consume curent aiurea)

E foarte important sa se respecte procedura On – Start – Stop – Off, ca altfel poate sa-ti mearga motorul, da sa nu incarce alternatorul nimic si sa ramai fara baterie cand esti in pula cu satelitul si sa nu mai ai curent prin barca.

Inainte sa pornesti motorul, se verifica combustibilul, uleiul si filtrul de aer. Dupa ce a pornit motorul, se verifica obligatoriu racirea ca altfel se caleaza si o sugi ca e scump.

Pentru un motor diesel obisnuit pe o barca de 10m asa, consumul de combustibil e de aproximativ 4L/h la 2500-2700RPM si de 15L/h la 2700-3500RPM. Diferenta de viteza e de la 7-8 noduri pe ora la 9 noduri pe ora, asa ca nu merita sa-i dai blana ca doar consumi motorina degeaba.

Maneta de control a turatiei are pozitia de repaus la relanti, iar pentru inainte si inapoi are un nivel de click unde stim sigur ca elicea s-a cuplat la ax si se invarte foarte, foarte incet. Tot pe maneta asta de control, exista si un buton de debraiere care permite turarea motorului fara a conecta elicea. Treaba asta se foloseste cand vrem sa incarcam bateriile de pe barca folosind alternatoru, dar nu avem nevoie sa ne deplasam cu ajutorul motorului.

Cum se iese din port:

  • Se deconecteaza utilitatile (apa, curent)
  • Evaluare imprejurari, vant si pozitie fendere
  • Pornire motor si test ca merge si ca trage (foarte important, ca poate ti-a cazut elicea in apa)
  • Desfacere parame. Se desfiinteaza toate legaturile cu exceptia a doua: prova si pupa din vant.
  • “prova si pupa la pic”
  • Masina incet inainte + liber prova/pupa
  • Dupa ce iesim din port se zice ca navigam in apele libere si ridicam fenderele

La navigatie e relativ simplu, ca trebuie sa mergi unde ai treaba si cat esti in ape adanci nu prea ai restrictii.

Cand schimbi directia barcii in functie de unde bate vantul, se cheama ca faci o volta, care e de doua feluri:

  • in vant: cand vantul iti bate din fata si schimbi in principiu bordul din care-ti bate vantul
  • sub vant: cand vantul iti bate din spate si la fel, schimbi bordul din care bate vantul

Intrarea in port se face in principiu pe dos cum s-a iesit, cu cateva mentiuni:

  • regula zice ca iti parchezi barca in unde sunt altele de clasa si dimensiunea ei (ca sa se potriveasca conectorii de apa si curent)
  • andochezi cu pupa sau cu prova in functie de unde e iesirea de pe barca (instructorul zice ca 99% din cazuri iesirea e la pupa)
  • se leaga paramele pupa si prova si apoi spring-urile pupa si prova

Azi scrisei vreo 3 foi si chestiile devin destul de serioase in partea de teorie, ca acum sunt cumva la capitoul de operatiuni cu barca si trebuie sa fiu atent cum se cheama, de ce, care e rostul lor si cand le facem.

24/02/2016

Ampanare = maturarea cockpit-ului de catre ghiu.

Hipotermia este cel mai mare dusman al omului pe apa.

Cand te duci pe barca tre sa ai echipament cu tine, ca altfel e rost de supt in functie de situatie. Ce se recomanda in functie de vreme, pe Top/Bottom/Feet/Cap:

Top

  • Tricou
  • Bluza cu maneca lunga
    • bumbac
    • speciala de yachting (cu protectie UV)
  • helanca
  • hanorac
  • windbreaker
  • geaca yachting
  • costum de supravietuire (ajuta cand esti la dracu in praznic in mijlocul furtunii si trebuie sa manevrezi barca)
  • pulover de lana
  • camasa de in

Bottom

  • slip
  • izmene (indispensabili pentru aia fitosi)
    • bumbac
    • yachting
  • pantaloni scurti
  • trening
  • salopeta de yachting
  • pantaloni de in
  • FARA blugi

Picioare

  • Sosete
    • bumbac
    • lana
  • boat shoes
  • cizme de cauciuc de barca
  • NICIODATA sandale, papuci, tocuri

Cap

  • sapca
  • fes
  • buff
  • masca/cagula
  • ochelari de soare polarizati
  • crema de soare SPF50+

Miscellaneous

  • genucnhiere
  • lanterna
  • medicamente (pentru cine are nevoie)
  • husa impermeabila de telefon

Trebuie avuta mare grija cu arsurile de soare, ca daca e briza nu simti ca te arde si ajungi sa te trezesti dupa cateva ore ars tot si cu dureri pe cateva zile pana trece.

Dupa discutia cu echipamentul, a venit altul care sa vorbeasca despre COLREG, da se pare ca pe ala il invatam asa cum e pentru examen (e in romana si engleza COLREG-ul).

Cand pleci din port, anunti capitania si zici cine esti si ce tip de brevet ai (C/B/A), cum se cheama barca, cati oameni ai la bord si nationalitatea si le zici ce plan ai. Daca nu e furtuna sau portul de destinatie blocat (in apele romanesti) o sa-ti ureze calatorie placuta. Daca iesi doar in larg sa dai o tura, zici asta si la fel, n-o sa aiba obiectii decat in caz de furtuna cand s-ar putea sa-ti zica sa stai cuminte.

Daca vrei sa vizitezi o alta tara cu barca:

  • In Romania te duci la politia de frontiera cu actele barcii, actele de identitate ale tuturor de pe barca (preferabil pasapoarte), brevetul de skipper si dupa caz permisul de operator radio. Ei iti dau o foaie de iesire din tara.
  • In tara de destinatie, te duci la politia de frontiera cu ce ti-au dat cei de la politia de frontiera din Romania si ei iti dau o foaie ca esti binevenit in apele lor teritoriale.

Cand pleci, faci pe dos. Daca din greseala intri la altii in ape teritoriale (ca se intampla) si nu te intelegi cu ei, o sa intri la “trecere frauduloasa a frontierei de stat” – asta din partea tarii de unde pleci (adica daca ajungi din greseala in Bulgaria, Romania o sa te acuze de trecere frauduloasa a frontierei (asa pricepui io, oricum ar fi e cu dosar penal).

Daca faci doar tranzit, e OK nu trebuie sa faci nici un act. Tranzit se pune si daca acostezi in zonele libere din porturi (de obicei acolo te duci sa alimentezi cand mai ai putin gaz).

12Mm fata de tarm sunt apele teritoriale, pana la 24Mm sunt altfel de ape pe care uitai cum se cheama, dar acolo are jurisdictie politia de frontiera, dar daca vrei sa fugi de politie e important sa ajungi inaintea lor la vreo 25Mm de tarm, ca acolo sunt ape internationale si nu mai pot sa te alerge.

Dupa aia a urmat o sesiune de multimedia care m-a scos din minti, ca doar au pus niste filmulete cu barci si care nu m-au interesat deloc si nici nu m-au ajutat. Ne-a frecat ala de a prezentat cu regatele lui, ca pula calului, inteleg ca e pasiunea lui, da nu ma intereseaza sa ma dau tare cu barca. Daca o sa vreau asta imi iau una cu motor si ii dau blana sa-i sara elicea.

29/02/2016

Meteo. Ca e bine sa stii cum e vremea cand esti in mijlocul marii. La modul daca iti trebuie o umbrela, o caciula sau o sapca.

Lectia fu tinuta de un mosulica care a invatat meteo ca s-a apucat sa traverseze Atlanticul intr-un velier de 10m.

In sus, temperatura scade cu 1.98 grade Celsius la fiecare 1000 de picioare. Pe la vreo 10km  sta constanta ca ajunge in tropopauza.

Pe hartile maritime, vantul e dat in directia de unde sufla si cu ce viteza. Au inventat oamenii niste linii cu niste linute pe ele sa stii ce viteza are. O liniuta mare inseamna 10 noduri, o liniuta mai mica pe jumatea liniutei mari inseamna 5 noduri. 50 de noduri sunt semnalizate printr-un dreptungi mic pe linie, sa nu desenezi liniute pana te ia plictisul.

Exista doua zone de presiune: inalta si joasa. In zonele cu presiune joasa e calm si frumos, in alea cu presiune mare e vant si furtuna.

Izobarele reprezinta punctele din zonele de presiune care au aceeasi valoare. Cu cat distanta dintre izobare este mai mica, cu atat vantul e mai puternic.

Cand se fac anunturile meteo pentru ambarcatiuni, nu se da viteza in noduri ci se da scara Beaufort unde se incadreaza puterea vantului. Alerta de vreme rea se da cand vanturile sunt la nivel 7 (Near Gale) sau superior. In rest se presupune ca te descurci.

Teoria zice ca atunci cand e furtuna, dai jos focul normal si il pui pe ala de furtuna. In practica incerci sa te descurci cu focul normal ca nu e nimeni capsoman pe ploaie si vant sa puna vele cand ai valuri de 4 metri pe langa tine :)) E din categoria “fuck this shit, I’m not doing that”.

Cand sunt valuri mari, ca sa nu te rastorni trebuie sa urci cu barca pe val, sa-l iei asa pieptis. Treaba asta e simpla in teorie si complicata in practica, ca daca ai viteza prea mare, dai cu prova in val, te opresti brusc si valul din spate te scufunda la modul ala in care pupa se inverseaza cu prova si nu e un sentiment placut se pare. Asa ca trebuie sa stai cu ancora de furtuna sa te franezi, da nu prea mult ca dupa aia daca n-ai viteza, nu mai poti manevra barca si iar e nasol.

Prognozele meteo maritime sunt valabile 12 ore cu extindere de inca 12 ore. Daca faci curse lungi, e bine sa ai pe barca un radar de tip Pulse Doppler, sa te prinzi cam pe unde e ploaie, pe unde sunt nori cumulonimbus ca de obicei inseamna fie thunderstorm fie ploaie, sau combinate. Astia cumulonimbus sunt OK, ca precipitatiile sunt sub forma de aversa si nu dureaza asa mult.

Navele cu vele sunt impartite in vreo 3 categorii:

  • C – de mers prin zone unde vantul are o forta de maxim 6
  • B – de mers in zone unde vantul are o forta de maxim 8
  • A – de mers in zone unde vantul are o forta de peste 8 (se mai cheama si nave de clasa oceanica)

Daca n-ai fost cuminte si te prinde furtuna pe mare, ai cam doua variante: incerci sa scapi de ea uitandu-te pe harta de vezi unde are intensitatea mai scazuta sau unde nu mai e deloc.

Daca zona de furtuna e intinsa pe cateva sute/mii de mile, te ia plictistul pana iesi, si atunci alegi varianta B: te ancorezi in furtuna si astepti sa treaca. Asta se face in principiu punand barca cam la 45-50 de grade in vant, cu randa tertarolata de vreo doua ori si in unghi cu vantul, focul in unghi sa vina un pic peste randa pe dos, iar carma sa fie pus contra vantului sa compenseze. In felul asta barca o sa intre in deriva cu vreo 2 noduri asa pe ora si teoria zice ca o sa se incline la vreo 20 de grade asa din cauza vantului. In timpul asta poti sa-ti vezi de ale tale in cabina. In engleza, termenul se cheama heaving to.

Daca esti cu barca cu vele si te mananca in cur sa te duci in zone unde puterea vantului e de cel putin 9, atunci ti-o cauti cu lumanarea.

Cand vantul cald bate si se loveste de un munte, coboara in jos, se raceste si urca pe munte inapoi unde iar se incalzeste si se condenseaza, se cheama vant anabatic.

Cand vantul cald coboara de pe munte si se raceste pana la campie, se cheama vant katabatic.

Pe langa vanturi, mai exista si curentii marini de care trebuie tinut cont cand se navigheaza, ca in functie de cum navighezi versus curent, poti sa ai vant bun da sa stai pe loc :)

Masele de aer sunt volume de aer cu aceeasi temperatura separate de volume de aer printr-o zona de contact numita zona frontala iar fenomenul se cheama front atmosferic.

Masele de aer se clasfica dupa zona de formare in:

  • Tropical – cald
  • Continental – uscat
  • Polar – rece
  • Maritim – umed

Astea se pot combina, si de exemplu o masa de aer tropical cand se intalneste cu o masa de aer maritima de devine o masa de aer tropical-maritima, adica umeda si calda.

01/03/2016

Aparate de bord. Cursul asta a fost relativ neinteresant, ca in afara de cum functioneaza pilotul automat la barca restul de echipamente (loch, depthmeter, radar, chart plotter, GPS) erau destul de auto-explanatorii.

Pilotul automat e o maneta care se fixeaza de carma in interiorul barcii si cand este activat mentine cursul dupa ce directie cap-compas ii dai. Unul simplu nu compenseaza driftul barcii, dar alea mai scumpe stiu sa calculeze drift-ul pe baza de GPS si sa-l compenseze. Pe distante lungi unde nu-si schimba vantul directia il pui si cam uiti de el.

02/03/2016

Shit got serious. Navigatie pe mare.

Drumul compas e unghiul pe care-l face nava fata de nordul magnetic.

Declinatia magnetica e diferenta dintre nordul magnetic si nordul geografic (nordul adevarat).

Drumul adevarat este unghiul facut de nava in raport cu nordul adevarat.

O mila marina reprezinta un minut dintr-un grad de cerc, pamantul fiind impartit in 360 de grade. Prin simpla deductie, 1 grad de cerc reprezinta 60 de mile marine.

Coordonatele se dau in latitudine si longitudine, cu precizie la secunda. Mai exista un set de coordonate in format decimal si se poate face conversia relativ usor intre ele.

Relevmentul reprezinta unghiul masurat in grade fata de un punct de reper. De exemplu daca ai un obiect in dreapta la 45 de grade fata de tine o sa zici ca este la 45 de grade tribord.

Exista mai multe tipuri de relevmente:

  • Relevment circular prova: inseamna ca prova este elementul de referinta fata de care se calculeaza unhiurile, de la 0 la 360 de grade. E simplu pana la pupa, ca daca ai dupa aia un obiect perpendicular pe travers, o sa zici ca este la 270 de grade babord.
  • Relevment tribord/babord se ia ca punct de referinta tot prova, insa ai 180 de grade intr-o parte si in alta plecand de la prova, si atunci exemplul de mai sus se transofrma in 90 de grade babord.
  • Relevment adevarat: punctul de referinta este nordul adevarat si unghiurile se calculeaza in functie de el.
  • Relevment compas: punctul de referinta este nordul magnetic, si la fel, unghiurile se calculeaza in functie de el.

In engleza, relevment se cheama bearing. Si uite asa mi s-a aprins ieri beculetul. Nava are directie care se cheama heading, iar obiectele care se misca in jurul tau au bearing (unde se afla ele fata de tine si unde se indreapta). Si uite asa toate discutiile din filme (alea care aveau treaba cu barci) au avut logica si le-am inteles.

Navigatia estimata se face pe baza de, evident, estimari. Si un skipper poate crea waypoint-uri pe harta pe baza de viteza estimata si un timonier poate foarte usor sa navigheze dupa instructiuni.

Un exemplu ar fi, daca barca pleaca din A in B (punctele fiind in linie dreapta unul fata de altul, dar ai niste insule pe care trebuie sa le ocolesti):

  • drum compas 60 de grade pentru 30 de minute
  • drum compas 100 de grade pentru 2 ore
  • drum compas 70 de grade pentru o ora
  • drum compas 90 de grade pentru 30 de minute

Asa barca va face un zig-zag printre obstacole. Daca viteza barcii se schimba, atunci se ajusteaza timpul in care se tine o anumita directie (heading).

Balizajul maritim ajuta ambarcatiunile sa stie pe unde s-o ia, ce zone sa ocoleasca si pe unde.

Intr-un senal, balizele de pe dreapta sunt verzi iar cele de pe stanga sunt rosii, iar tu trebuie sa treci printre ele.

Verde’n verde si rosu’n ros, calea-i buna din mosi stramosi :)

O baliza albastra cu lumina alba la intrarea in port se cheama far de aterizare si te ajuta sa vezi luminile portului daca intrarea  o faci fix pe langa ea (poti s-o ocolesti pe unde vrei).

44,419685 decimal se tranforma in grade, minute si secunde astfel:

  1. 44,419685 = reprezinta 44 de grade si 0.419685 dintr-un grad
  2. 1 grad  = 60min, iar 0.419685 din el inseamna 25 de minute si 0.1811 dintr-un minut
  3. 1 minut are 60 de secunde, iar 0.1811 dintr-un minut inseamna 10 secunde (miimile de secunda se ignora)

Din calculele de mai sus rezulta ca 44,419685 este egal cu 45°25’10”.

E bine totusi pe barca sa ai un telefon cu GPS ca lucrurile o sa fie simple. Daca n-ai, atunci trebuie sa folosesti un sextant sa iti iei puncte de reper sa te prinzi de longitudine. Cu latitundea e mai complicat ca-ti trebuie un tabel de conversie fata de apusul sau rasaritul soarelui (trebuie sa masori fix atunci) si ora la GMT, dupa care sa vezi cam pe unde esti.

Cre’ca o sa fie un pic complicat la prima iesire cu toate astea pana o sa-m intre in reflex.

03/03/2016

Motoare si instalatii. Cam supse cursul de astazi la capitolul chestii noi invatate, ca stiu principiile de functionare ale motoarelor. Si instalatiile la fel, s-a facut un fel de trecere in revista la ce s-a mai zis la orele trecute, nimic nou nici pe frontul asta.

Il mai si corectai pe ici pe colo pe instructor la partea de motoare.

07/03/2016

COLREG. Trebuia sa vina si ziua de legislatie. Ca vorba aia, pe mare libera stie orice bou sa conduca o barca, da se complica lucrurile cand sunt mai multe una pe langa alta :)

Legislatia e impartita in patru mari capitole:

  • Generalitati (in principal definitii)
  • Manevre si navigatie (reguli de prioritate in principal)
  • Lumini si semne (sa te vada lumea si sa stie ce-i cu tine)
  • Semnale sonore si luminoase (nu stii cand ai ceva de zis si n-ai curent pe barca sa folosesti statia)

In primul rand tipuri de nave definite:

  • Nava cu propulsie mecanica: orice nava propulsata de o masina (pe nave motorul se cheama masina, indiferent de tipul sau)
  • Nava cu vele: orice nava care naviga cu vele, iar daca are masina, aceasta nu este pornita (nici macar la relanti)
  • Nava angajata in pescuit: orice nava care pescuieste cu instrumente care ii reduc manevrabilitatea (traulerele si navele cu plase de exemplu)
  • Nava nestapana pe manevra: in anumite circumstante nu este in stare sa manevreze asa cum cer regulile (de exemplu un vapor cu masina stricata)
  • Nava cu capacitate de manevra redusa: capacitatea de manevra conform regulilor este limitata prin natura lucrarilor sale (vas de scafandri de mare adancime, vas care pune cabluri pe fundul marii/oceanului)
  • Nava stanjenita de pescajul sau: nu isi poate modifica cursul datorita pescajului (este apa mare doar pe unde circula, daca s-ar abate de la curs ar naufragia)
  • Nava in mars: orice nava care nu este nici la ancora si nici legata la mal sau geamandura, nici esuata.
  • Lungimea si latimea unei nave: lungimea peste tot (intre cele doua punctre extreme de la prova si de la pupa) si latimea maxima)
  • Nave in vedere: doua nave apropiate una de alta care se pot vedea, chiar daca doar una este vizibila celeilalte (de exemplu pe langa niste stabilopozi mari, o barca cu motor poate vedea catargul unui yacht, dar yachtul nu poate vedea barca cu motor)
  • Vizibilitate redusa: orice situatie in care vizibilitatea este redusa din cauza cetii, burnitei, averselor de ploaie, sau cauze asemanatoare. ceata = cel mai periculos fenomen. Noaptea nu se puna de vizibilitate redusa.

Manevre si navigare:

  • Veghea: permanenta vizual si auditiv, prin orice mijloace disponibile. Oboseala este dusmanul veghii.
  • Pericol de coliziune: distanta se miscsoreaza, insa relevmentul compas nu variaza in mod apreciabil.
  • Manevra de evitare a coliziunii: din timp, conform bunelor practici marinaresti, prin schimbare de drum sau de viteza, sau amandoua deodata.
  • Dispozitive de separare a traficului:
    • Navigare in interior: cat mai aproape de marginea de la tribord.
    • Traversarea zonei de separare: perpendicular.
    • Intrarea iesirea in zone se face pe la capete sau tangential pe calea navigabila
    • Navele cu vele si mai mici de 20 de metri trebuie sa dea prioritate la circulatia din zona de VTS.

Manevre si navigatie pentru navele in vedere:

  • Vantul din borduri diferite: nava cu vant din babord trebuie sa dea prioritate.
  • Vantul din acelasi bord: nava din vant trebuie sa dea prioritate la nava de sub vant.
  • Depasirea: nava ajunsa din spate are prioritate
  • Intalnire fata in fata (head-on collision): ambele nave trag tribord
  • Incrucisarea drumurilor: nava care este vazuta prin tribord are prioritate
  • Manevra navei cu prioritate: mentina drumul si viteza

Prioritati in functie de tipul de nava (1 – prioritate maxima, 5 – prioritate minima):

  1. Nestapana pe manevra sa
  2. Manevrabilitate redusa / stanjenita de pescaj
  3. Nava angajata in pescuit
  4. Nava cu vele
  5. Nava cu propulsie mecanica

Pe vizibilitate redusa, navele cu propulsie mecanica trebuie sa aiba masinile gata pentru o manevra imediata.

Semnalele sonore inseamna:

  • sunet scurt: ~1 sec
  • sunet lung: ~4 sec

Semnale de manevra si atentionare:

  • Virez spre tribord: 1 x scurt
  • Virez spre babord: 2 x scurt
  • Masina inapoi: 3 x lung
  • Va depasesc prin tribord: 2 x lung, 1 x scurt
  • Va depasesc prin babord: 2 x lung, 2 x scurt
  • Sunt de acord: 1 x lung, 1 x scurt, 1 x lung, 1 x scurt
  • Ce se intampla / Ce vreti sa faceti?: 5 x scurt
  • Vreau sa cotesc/ocolesc fara vizibilitate: 1 x lung
  • Sunt aici, in zona fara vizibilitate: 1 x lung

Asta e de citit in amanunt, ca se complica treaba si la examenul de brevet e cu intrebari din el si trebuie raspuns cum scrie la carte :)

08/03/2016

Navigatie 2. Azi fu super tare pentru ca facuram exercitii pe harti, cu harta in fata, echer, compas si creion.

Primul lucru a fost sa vedem despre ce e vorba pe o harta maritima si ce inseamna reperele principale.

Dupa aia cum face sa calculam distantele dintre doua puncte folosind compasul si un calculator (sa inmultim chestii).

Apoi cum facem folosind 2 echere sa aflam unde e un punct anume pe harta. Asta fu un pic complicat, ca ma prinsei cum sa pun echerele pe harta pentru longitudine, dar cand sa sa fix aceleasi operarii pentru latitudine intram instant in modul retard si nu stiam ce sa fac. Dupa ce imi arata instructorul parea logic, cum pleca si luam echerele de pe masa, retard mode din nou. Da pana la urma le bunghesc io. Ce conteaza e ca mi-au iesit calculele de fiecare data.

Dupa puncte pe harta, avand in vedere locatia si destinatia, de calculat folosind echerul care va fi directia drum adevarat si cum se calculeaza drumul compas folosind indicatiile de declinatie magnetica dupa harta.

Asta fu usor, mai putin cand avusei de calculat o directie in intervalul 260-360 si gresii cum sa pun echerul pe harta. Da ma prinsei singur ce greseam si imi dadu bine la sfarsit.

La final, exercitiu de calculat directie, distanta si tip de la Managalia la Constanta cu un waypoint fix pe baliza de semnalizare a traseului de separatie din Tomis. Aci gresii directia de zisei mai sus un pic.

Nu e asa greu pe cat parea initial cand vazui hartile pe masa, compasuri si echere.

La cam toate exercitiile fusei primul de dadui rezultatele corecte. Si imi inchipui ca la prima iesire pe mare o sa sun paza de coasta ca m-am ratacit :))

09/03/2016

RND, sau Regulamentul National de navigatie pe Dunare.

Pe scurt e cea mai nasoala chestie din tot cursul. E mega complicat, ai semne de circulatie, sunete, semne si tot tacamul. Care bineinteles ca’s pe dos fata de ColReg. Si toate masurile sunt in metri, cu exceptia Dunarii pana la Galati care e si/si ca pana acolo poa’ sa ajunga si navele oceanice. Si ale trea sa stie si RND (da de obicei isi iau pilot la intrare pe Dunare care stie RND ca e mai simplu).

Fiecare pod de pe Dunare are regulamentul lui, Bratul Sulina are regulamentul lui.

Long story short, it’s pretty fucked up.

Limba oficiala este germana. Ca nemtii au fost primii cu ideea ca ar fi bine sa se inteleaga toata lumea cum e cu circulatul pe Dunare.

In Ungaria e un alt regulament, in Austria alt regulament si in Germania, evident, alt regulament.

10/03/2016

Azi fu ziua de testare. Dupa tot cursul, azi ne-au dat test sa vedem ce-am priceput dupa o luna de curs.

Grila, 50 de intrebari cu un singur raspuns corect, din toate domeniile (marinarie, manevra navei, navigatie, ColReg si RND).

Facui 44 de puncte. Greseli: 2 la marinarie, 2 la manevra navei si 2 la RND. Nu gresii deloc la ColReg.


12/03/2016

Matelot pe o barca la Limanu, cu niste oameni care se antreneaza pentru regatta si n-au umplut toate locurile de pe barci. Si eu pe post de sac de cartofi sa dea la numar echipajul :))

Plecat dimineata la 5 si un pic din Bucuresti, ajuns la Life Harbour pe la 8 jumate (2h50m pe ceas de acasa pana acolo). Drum naspa ca ploua marunt, marcajele de pe A2 s-au dus pulii de suflet si abia vedeam pe unde merg. Lucrurile s-au imbunatatit cand a inceput sa se faca lumina, si fiind inorat de la atata ploaie a fost OK ca nu mi-a batut soarele in mecla.

Luat niste sandwich-uri de la un OMV sa am de halit, niste apa si aia a fost.

Ieri mi-am luat o geaca de vant cu gluga si niste pantaloni de vant si de apa sa trag peste blugi. Pantofi de barca n-am gasit, cum nici cizme cu talpa alba n-am gasit. Asa ca in picioare mi-am pus bocancii de iarna (care de fapt sunt de trekking de iarna si semi-impermeabili).

Backup mi-am luat geaca de iarna. Dupa prima ora pe barca am facut schimb cu geaca de iarna si viata a inceput sa aiba iar sens.

Din port nu ne-a lasat initial capitania sa iesim ca iesea un vapor mare, asa ca am dat ture prin canal si am ridicat randa prima oara, dupa care am dat doua invarteli doar cu randa si dupa aia cand am mai incercat o data la capitanie si au zis ca avem voie sa iesim am ridicat si focul.

Pe anememoetru vantul real dadea intre 25-30kts si ala aparent batea in 35kts. Marea semi-agitata, cu valuri mari din cand in cand cred ca maxim 2m, dar pentru minw prima oara pe velier, mari.

Eu speram la mai furtuna, ca am zis ca daca tot imi fac botezul azi pe velier macar s-o fac in stil :)

Si asa misto e cand te urci cu prova pe val si dupa aia cand cobori intra un pic in apa si iar te ridici.

Ce-am facut io personal ca activitati intructiv-educative pentru mine:

  • am vazut cum se pleaca de la ponton (motor, cum se aduc paramele la pic, cum le dai drumul si le recuperezi din apa)
  • urmarit navigatia pe canal si trecutul prin dreptul balizelor care trebuie (cand iesi culorile sunt pe dos, evident, dar un pic confuzant primele 2-3 balize)
  • vazut exact cum arata sistemul cu scote de tertarola si aflat cum functioneaza pe partea cu catargul (ca tre sa tii cumva calaretii in jos sa nu balangane randa pe langa catarg cand mergi cu randa lasata ca e vant prea tare)
  • vazut cum se pune barca in vant sa poti umbla usor la randa/foc
  • ridicat randa (mast man, ca cineva tre sa-l ajute pe ala din cockpit sa traga funga pe cabestan mai usor)
  • facut cu schimbul la strans si eliberat scotele focului cand faceam volte
  • vazut cum e sa mergi cu alura stransa

M-a mancat in cur dupa vreo 2-3 ore asa sa iau si eu o gura de vin. Dupa vreo ora mi s-a facut rau. Ca un om civilizat in pula mea, m-am dus sa borasc in baie, impotriva tuturor bunelor practici si sfaturilor primite cand e vorba de dat la boboci pe barca. Asta in timp ce astia faceau volte de mama focului si cand ajungeau la baliza incercau s-o bandeze cat se poate de mult sa ia curba strans. Si eu cu dusul in mana (ca bateria de chiuveta e si pe post de dus) intr-un dulap mic considerat toaleta. Nu stiu cat am stat acolo, da estimez ca o ora am borat si aer. Partea misto la borat vin e ca ai impresia ca scoti sange din tine, ceea ce e foarte interesant, ca iti mai ia un pic gandul de la rau.

Intr-un final glorios am iesit in cockpit, m-am dus la pupa si cu o mana m-am agatat de o sarma de pe balcon si cu alta am luat in brate suportul de bimini si am continuat questul meu cu boratul. Care borat insemna doar scremut din stomac ca inauntru nu mai era nimic. Zice lume hidrateaza-te, bea apa. Si am baut apa, si pentru prima oara in viata mea am vomitat si apa. Cum imi mai ajungea pe la nas niste fum de tigare de la aia de fumau, cum mai ma screameam si eu din burta sa mai scot ceva…

Pe langa astea, batea un vant din prova de mi-a trecut prin spatele gecii si m-a luat un tremurat de eram ca in reclama aia cu “Dorele, ia mai fa ma…”.

Am ajuns in port dupa ce s-au saturat oamenii de incercari si eu de borat, m-a dus tacticos pana la restaurantul marinei si mi-am comandat o lamaie sa halesc sa-mi treaca greata. Si dupa o ora s-au mai linistit lucrurile prin burta si mi-a mai trecut din greata.

Am reusit sa halesc ceva pe drumul de intoarcere, care nu-mi dau seama de ce, dar a durat doar doua ore jumate. Posibil sa fi mers mai tare pe alocuri, dar nu cred. Pana mea.

Overall azi am invatat foarte repede multe chestii si nu m-am plictisit. Misto de tot aventura. Dupa ce-am discutat cu oamenii, pana si boratul a fost benefic, ca data viitoare o sa ma simt mai bine :)

Ce te invata barca e ca atunci cand ai o problema, strangi din buci si o rezolvi, ca nu poti sa zici piua.

Ca uitai sa zic, barca cu care ma plimbai fu un Oceanis 38.


GMDSS/LRC (Long Range Certificate) sau obtinere permis de radio pentru ambarcatiuni de agrement (prin unele tari nu poti inchiria barca daca nu le arati ca stii sa operezi echipamentul radio).

14/03/2016

Intoducere de notiuni de tipuri de frecvente: LF, MF (folosite pentru comunicatii la mare distanta – 200Nm), HF, VHF (folosite pentru comunicatii la distanta mica – 25Nm), SHF, EHF. Dupa aia ceva notiuni de modulare de frecventa (FM) si modulare de amplitudine (AM).

Dupa a urmat un sumar a cum functioneaza sistemele de salvare pe mare, la ce foloseste u EPIRB, care e asemanarea cu un SART si cand ai unul si cand ai altul.

Tot globul e impartit in 21 zone de tip NAVAREA si METAREA unde exista statii de coasta care monitorizeaza canalele de urgenta si de unde se trimit notificarile meteo.

Comunicatia prin satelit pentru urgenta se face de obicei pe navele de agrement prin Inmarsat-C.

Toate navele trebuie sa aiba la bord un AIS ca sa stie lumea ce barca e, de unde vine si unde se duce.

15/03/2014

Alpha, Beta, Charlie, Delta, Echo, Foxtrot, Golf, Hotel, India, Juliet, Kilogram, Lima, Mike, November, Oscar, Papa, Quebec, Romeo, Sierra, Tango, Uniform, Victor, Whiskey, X-Ray, Yankee, Zulu. Cu ocazia asta invat si alfabetul cum trebuie :)

Starea marii se da pe scala Douglas.

Nerespectarea instructiunilor pazei de coasta reprezinta infractiuni.

Wind is veering: vantul gireaza in sensul acelor de ceasornic. Wind is baking: vantul gireaza invers acelor de ceasornic.

Tipuri de mesaje:

  • MAYDAY: situatie de sinistru (scufundare, foc la bord care nu poate fi stins, coliziune)
  • PAN-PAN: situatie de urgenta (ai ramas fara motorina, un om de pe barca a suferit leziuni si ai nevoie de un doctor sa-ti zica ce sa faci)
  • SECURITE: situatie de informare asupra securitatii navei (de exemplu notificari asupra obiectelor din apa, gen containere, butoaie care pot produce avarii daca le lovesti)

DSC: Digital Selective Calling. Prin tipul asta de comunicatie se pot trimite mesaje catre alte nave sau catre statiile de uscat. Cand se da mesaj catre alte nave, se poate selecta una singura, mai multe, o arie geografica sau un grup specific de nave (de exemplu toate navele cu un anume pavilion).

Tot prin DSC se pot trimite mesaje de sinistru sau se poate face retransmisie a unor mesaje de sinistru in cazul in care nava care le trimite nu este repectionata de o statie de coasta.

Fiecare statie radio are un MMSI (Maritime Mobile Service Identity). Fiecare tara are alocat un MID (Maritime Identification Digit), Romania avand alocat 246.

Mesajele primite sunt de forma MID XXX XXX (unde XXX XXX este indicativul navei). Daca mesajele sunt prefixate cu 00, inseamna ca ele vin de la o statie de coasta. Daca sunt prefixate cu 0, atunci este un mesaj pentru un grup de nave.

Atunci cand se trimite MAYDAY, tot traficul de pe canalul 16 VHF se opreste pana cand se termina situatia de sinistru sau statia de coasta trimite un mesaj in fonie cu continutul MAYDAY FEENEE.

La primirea unui mesaj de tip MAYDAY, navele apropiate sunt obligate sa schimbe cursul si sa ajute. Atunci cand sunt mai multe nave in zona, una din ele poate fi desemnata sa coordoneze local operatiunile de salvare.

Daca din greseala activezi un EPIRB (ca se intampla sa mai ai curiosi prin barca):

  • Il invelesti in staniol sa nu mai emita (ca se pare ca buton de oprire n-are)
  • Dai un mesaj de MAYDAY cu  “EPIRB Transmission” pe DSC sa stie lumea ca e din greseala si sa nu se apuce sa te caute

16/03/2016

Incepuram cu prezentarea unui simulator pentru statii VHF, MF/HF si INMARSAT. Asta era nevoie sa stim sa-l operam pentru examen.

Dupa prezentare, urma un test cu 20 de intrebari din ce am invatat pana acum la curs. 17/20 fu scorul meu, minim trebuia sa raspund corect la 15.

Dupa test, ne-am impartit in grupe de cate 3 x 3 si prin statii (walkie talkie) am facut simulare de comunicatie intre doua nave si capitania unui port. Exercitiul s-a axat pe emiterea unui mesaj de primejdie (Distress) in cazul unei coliziuni, relay-ul acestuia la capitanie pentru ca nava avariata era in afara ariei de acoperire VHF a MRCC-ului. Dupa asta, am efectuat procedura de oferire asistenta si la final am dat un mesaj de urgenta (Urgency) ca am ramas fara motorina. Cu ocazia asta am facut si schimbarea de canale, ca de obicei portul te ia pe un canal separat cand ai de discutat lucruri care nu’s de canalul 16.

Ultimul test a fost trimiterea unui mesaj VHF-DSC folosind simulatorul, lucru pe care l-am facut cu succes.

In concluzie, am sa primesc de la ANCOM un certificat de operator radio pentru ambarcatiuni de agrement pentru comunicatii de tip GMDSS/LRC. Certificatul e valabil global.


Categoria B, sau 12Mm fata de tarm. Asta inseamna ColReg in limba engleza si tehnici de supravietuire pe mare, masuri de prim ajutor in situatii de urgenta si stingerea incendiilor pe mare.

17/03/2016

Paza si Stingerea Incendiilor. Chiar daca esti pe apa, cand da focul peste tine poti sa arzi bine mersi daca n-ai stingatoarele care trebuie :)

Pe barca exista doua tipuri de stingatoare:

  • cu CO2 pentru compartimentul motor si foc care nu este electric
  • cu praf pentru foc generat de scurt-circuite sau cand ia foc instalatia electrica

Salvarea pe mare e interesanta ca ai destul de multe operatii de facut si trebuie sa le faci bine, ca altfel te duci la fund cu barca si cu pluta de salvare.

Pe alocuri, regulile pentru ambarcatiuni de agrement se intretaie cu cele pentru navele comerciale. In primul rand e important sa nu tipi si sa te panichezi pentru ca 1) nu te aude nimeni si 2) nu te ajuta la nimic.

Daca totusi trebuie sa parasesti barca, inainte sa te urci in pluta de salvare, trebuie sa bei cat mai multa apa si in maxim doua ore dupa ce ai ajuns pe pluta sa te pisi. Treaba asta te ajuta sa n-ai nevoie de apa aproximativ vreo 24 de ore. Apa in pluta de salvare e limitata si trebuie s-o rationezi in functie de unde te afli cand ai dat de belea.

Povestea instructorul ca unii pe o pluta de salvare au spravietuit cu ajutorul unei asistente medicale de le-a facut clisma cu apa de ploaie murdara care de baut nu era buna, in schimb ajuta la hidratarea organismului. Lucrurile pe care le faci cand ai de ales intre sa mori sau nu sunt foarte, foarte interesante.

Dupa aia am dat-o in legislatie, ca e importanta, altfel te intreaba diverse autoritati de sanatate daca o dai de gard. Pe asta nu insist ca e stufoasa, dar pentru cine e curios, exista legea 17 din 7 August 1990 si legea 191 din 13 Mai 2003. Astea cam trebuie stiute asa :)

18/03/2016

Prim ajutor si asistenta medicala pe mare. Aici s-au reluat multe informatii din cursul anterior, insa ca noutate am exersat proceduri de stabilizare a ranitilor cu demonstratii de aducere in pozitia laterala de siguranta. Aici am fost cobai pentru doctorul care ne-a tinut cursul (e un nene simpatic de lucreaza la Floreasca). Dupa care am exersat si eu cu alt coleg de curs cum se face.

Cand ai un accidentat, in primul rand ai grija sa respire, dupa care rezolvi plagile care sangereaza astfel incat sa nu piarda foarte mult sange si abia dupa aceea ai grija sa-i fie si bine in sensul de sa-i ameliorezi cumva durerile.

Se pune foarte mult accent pe treaba asta cu primul ajutor pentru ca pe mare poate sa dureze foarte mult pana ajunge la nava o echipa de ajutor. Pe langa asta, atunci cand dai PAN-PAN si ceri ajutor pentru urgente medicale (MAYDAY se da doar atunci cand se scufunda barca), trebuie sa te conversezi un pic cu cei de la capatul celalalt astfel incat sa se determine daca e neaparata nevoie sa trimita o vedeta rapida sau un elicopter pentru salvare. Daca situatia nu o impune sa trimita ei pe cineva, e nevoie sa duci bolnavul la mal de capul tau si acolo sa-l preia un echipaj de urgenta.

De exemplu, in Romania sunt echipe de salvare in Constanta si in Mangalia. Daca ti-o furi la mijlocul drumului intre cele doua porturi, dureaza cel putin o ora drumul salupei de salvare pana la tine, plus cat timp se mai adauga pana se decide trimiterea ei.

Procedurile astea sunt aplicabile in toate tarile din lume. Unul din motive este conservarea resurselor in caz de urgente adevarate sau coliziuni sau scufundari cu potential mare de victime.

19/03/2016

Meteo din nou. Noutatea la cursul asta fata de cel precedent este manevra navei in ciclon. La 12 mile de tarm te poate prinde furtuna si poti sa ai sansa sa n-ai timp sa ajungi intr-un port sa te pui la adapost.

Fata de ochiul ciclonului, nava se poata afla in doua semicercuri:

  • semicercul periculos este reprezentat ca zona de deplasare a ciclonului
  • semicercul manevrabil

Semicercul periculos este impartit la randul lui in mai multe cadrane. Cadranul cel mai din fata se cheama cadranul periculos, in principiu ca acolo esti cam prins de toata puterea furtunii.

Ca sa iesi din el, trebuie sa tii barca in vant de tribord si sa iesi incet incet in sus din cerc daca esti mai aproape de partea de “sus” a cercului, altfel trebuie s-o tii spre babord pana ajungi in semicercul manevrabil.

deplasarea unui ciclon

E un pic complicata treaba :)

Tot la meteo am discutat si de manevra navei cand calculezi vantul real si vantul aparent. Aici ne-a dat-o cu probleme de olimpiada, ca urmatoarea:

Nava merge in directia Da = 0 grade, viteza 12 Nd. Directia vantului aparent determinata cu compasul este de 280 grade (dupa maneca de vant sau fumul cosului). Viteza vantului aparent este de 10m/s, masurata cu anemometrul. Se cere viteza si directia vantului real :)

Dupa ce te scremi cu un pic ca raportorul si desenezi unghiuri ajungi la concluzia ca raspunsul e urmatorul: viteza vantului real e de 10.5m/s si directia este de 246 grade.

Dupa treaba cu meteo, am trecut iar la navigatie pe harti, de data asta cu  calculat drumul in anumite conditii date. Greu n-a fost ca mi-am mai adus aminte de la cursul de data trecuta cum se translateaza unghiurile, cum se calculeaza distanta pe harta maritima.

Cand te imbeti si borasti pe GPS si-l strici si nu mai stii unde esti, atunci trebuie sa-ti iei relevmente fata de mal si sa-ti calculezi singur pozitia. Treaba asta se face punand prova in directia relevmentelor (minim 2, cu 3 iti faci un triunghiu de certitudine), masori unghiul fata de nordul adevarat, tragi o linie pana la tine, dupa care repeti pana te prinzi cam pe unde ai fi. Dupa aia folosind compasul de harta calculezi distanta pana la tarm :)

Sfarsit :)


Acum urmeaza examen si practica. Si daca e totul fain frumos, o sa fiu skipper cu acte in regula. Cred ca in vreo 2 luni asa o sa stiu exact, ca pana se face frumos afara de practica, pana se strang suficienti de multi oameni pentru examen (ca la ANR nu poti da asa de capul tau, trebuie sa fie minim o grupa de 5 sau 10 in functie de capitanie).

Cursul a fost misto ca am invatat multe chestii noi. Durata cred ca poate sa fie si mai mica, ca peste unele chestii se poate sari fara repercursiuni asupra abilitatilor de a manevra o nava.

Abia astept sa conduc o barca de capul meu :)

in order to live

Acu’ vreo doua-trei saptamani asa, intr-un colt pe Internet am auzit de In order to live, autobiografie a lui Yeonmi Park.

Dupa cateva incercari am reusit sa pun comanda pe libris.ro (au un site de anii ’90) si am asteptat vreo saptamana sa fie livrata, ca varianta in limba engleza se comanda din Anglia.

Dupa ce a ajuns, a mai strans praf vreo saptamana prin casa.

Ieri dupa-masa pe la sase si un pic m-am pus s-o citesc si pe la aproape doispe noaptea am terminat. ~ 270 de pagini.

in order to live

Crancen de dura experienta povestita. Te tine cu sufletul la gura si te face sa te gandesti ca desi suna a scenariu de film cu si despre ghinionisti, sunt oameni care trec prin niste experiente de te miri cum de inca sunt intregi dupa ce ajung la capat.

asia – concluzii

.th

Din tot ce-am vizitat, Thailanda mi-a placut cred ca cel mai mult in sud-estul Asiei. E o combinatie de distractie, foarte multe chestii istorice, temple, vreme buna si oameni OK. Bine, m-am dat prin zone turistice mai mult, dar cam toata Thailanda e turistica ca au dictai golful si plaje cat cuprinde.

Lucrurile se negociaza, insa nu am dat de din aia care sa sara calul cu cerutul, mai pisca si ei acolo ceva in plus, dar de bun simt ca sa zic asa. O data stabilit pretul, aia e, nu se mai suceste nimeni.

Taxiurile, cel putin in Bangkok, taxeaza doar la kilometru, nu si la timp, ceea ce e foarte misto ca in functie de ora poti sa stai in trafic pana te bronzezi. Alea cu care am mers aveau un tabel pentru pasageri sa stie cat au de plata in functie de cati kilometri au mers. Ce se plateste extra sunt taxele de autostrada sau pentru alte tipuri de drum.

Viata e ieftina daca mananci orez sau noodles pana nu mai stii cum te cheama. Pestele e si ala ieftin (din ce se gaseste local), da orice altceva  mai cu carne sau in mai multe combinatii incepe sa ajunga la preturi similare cu ce se gaseste si prin Bucuresti, poate un picut mai ieftin.

Au niste frigarui de se vand pe strada pe la 10 baht bucata, da ca sa te saturi din alea tre sa iei 10-20 asa + ceva pe langa. Deci nu chiar asa ieftin pe cat pare :)

Ce-am suferit cel mai tare pe acolo a fost dupa o cafea buna. Singura aproape okish am baut-o la un carciuma in Khao San Road si a fost vreo aproximativ 12RON si a vrut sa fie espresso, da le-a cam dat cu virgula la gust.

Infrastructura e foarte bine pusa la punct, autobuzele sunt regii soselelor la transportat turistii ieftin dintr-o parte in alta.

Regimul de vize este extrem de permisiv si daca nu sari calul cu statul peste cat scrie pe viza, platesti o mica amenda si aia e, nu s-a intamplat nimic, poti sa mai vii in vizita.

Exista Tourist Police care patruleaza in zonele populate cu turisti. Stiu engleza OK, iti pot raspunde la intrebari de unde sa te duci sau ce sa vezi. Cam tot in zonele alea umbla si cei de la Imigrari, ca mai sunt oameni care uita sa plece din Thailanda.

Desi sunt extrem de multe scootere pe strazi, se conduce civilizat, se semnalizeaza, de claxonat claxoneaza doar taxi-urile de tip hop-on/off din statiuni si cam atat, in rest doar daca e motiv. In Bangkok n-am avut tupeu sa merg singur pe scooter, dar in restul de localitati n-am avut dileme, desi ei conducand pe partea gresita a drumului am avut oaresce dificultati cu prioritatea… da m-am descurcat uitandu-ma si la altii cum fac :)

.la

Cu Laos mi-am cam luat teapa, ca m-am dus sa vad cum arata un oras care face parte din UNESCO World Heritage, si anume Luang Prabang, si am dat de oameni care vand chestii scumpe la turisti, iar in muzee nu poti sa faci poze. Multe atractii erau in afara orasului si se organizau doar pentru grupuri de turisti, unde sa te duca, sa-ti arate stuff si sa te intoarca inapoi.

Infrastructura e praf, drumurile sunt vai de capul lor o data ce-ai iesit din zona turistica. preturile sunt similare cu Thailanda, dar calitatea mi s-a parut mult mai proasta.

Comunismul asta nu-i ajuta deloc.

.kh

Lumea vine in Cambodia pentru Agkor Wat in special si pentru parcul arheologic Angkor in general. Orasul de langa se cheama Siem Reap si este incredibil de turistic. Strada principala se cheama Pub Street si, dupa cum ii spune numele, e plina de carciumi deschise de dimineata pana noapte asteptand turistii sa bea si sa manance.

Mancarea e relativ ieftina, similar cu ce gasesti in Bucuresti la o carciuma de cartier, da nici multa nu e. Mananci asa… frantuzeste :))

Ce n-am apucat sa vad si regret asa un pic, sunt doua chestii din Phnom Penh: Killing Fields si S21. Dar vizitatul dura juma de zi maxim din ce am aflat si sa bat drumul din Siem Reap pana in Phnom Penh si dupa aia avion si alte chestii am zis ca pas, poate cu alta ocazie.

Ce m-a frapat e faptul ca moneda “oficiala” este dolarul american. La bancomat poti scoate Riel sau USD. Rielul este folosit ca rest pentru chestii sub 1 dolar si se socotesc 4000 de riel la un dolar, si cred ca cea mai mica bancnota e de 1000. Monezi n-am vazut.

Infrastructura e praf, e incredibil de mult praf pe strada si gandacii si soarecii sunt la ei acasa.

Legat de carciumi, au un obicei foarte prost ospataritele cand te opresti sa te uiti la meniu sa vezi daca ramai sau cauti alta carciuma: vin si se baga in tine si ce-ti dam, avem mese, e totul bun… e asa super creepy. Ajunsesem sa ma uit sa vad daca e vreo una pe aproape si sa ma uit repede pana nu apare…

Se conduce sa moara ma-sa complet haotic, eu n-am inteles nimic. Toata lumea claxoneaza, se baga, de semnalizat asa mai putin si regulile de circulatie nu sunt convins ca exista.

.sg

Dupa salbaticie si culturalizare am zis sa ma duc la civilizatie, si primul stop a fost Singapore. Bai, civilizatie. Metrou pana in aeroport, curatenie – cred ca e primul aeroport pe care l-am vazut cu mocheta pe jos. Lucru care ajuta la dormit confortabil ca e cald si bine.

Orasul in sine e foarte bine sistematizat, transport in comun foarte bun, ajungi unde ai nevoie aproape imediat.

Dar, ca trebuie sa fie si un dar, e scump cu spume. Dolarul singaporez e cam la 1.5SGD pentru 1EUR. O bere din zona e undeva la 7-11SGD, alea de import mai de fite sunt mai scumpe. O masa cat de cat OK e undeva la 10SGD in locurile cu mancare “de pe strada” sau cam 20SGD la o shaormerie unde nu mananci chiar asa mult cum te-ai astepta.

Au facut niste chestii misto cu gradinile botanice si gradinile din golf, dar mi s-a parut un oras un pic de plastic asa. E mult prea curat, stiam ca au obsesia cu curatenia, da mi s-a parut parca exagerat.

Exista zone foarte bine delimitate de ce tipuri de oameni traiesc unde: China Town, Little India, Central Business District si altele.

Singapore e unul din orasele in care ma gandeam sa ma relochez, ca vreme frumoasa, conditii, infrastructura… da acu ca l-am vazut… parca nu prea.

.hk

Impresionant. Impresionant. Impresionant.

Hong Kong-ul m-a lasat cu gura cascata. Vazusem la TV pe Discovery documentare despre cum au facut insula pe care e acum aeroportul, autostrazile care-l leaga cu insula Hong Kong, zgarie norii si alte cele.

Dar sa vad cu ochii mei… lucrurile au o alta dimensiune. Ce-am vazut acolo a fost o masinarie din aia de face poduri, ca se pare a crescut traficul si mai e nevoie de drumuri. Si zic asta ca iar, vazusem filmulete si chestii… da e exagerat de mare o din aia sa te uiti asa la ea de aproape.

Orasul in sine este pe o insula care se cheama Hong Kong, dar s-a extins si in Kowloon (Noile Teritorii). La nord exista graninta cu Shenzen.

Mi se pare un oras dezvoltat organic, facut misto cu drumuri OK, o retea de metrou foarte extinsa si statii mari, ca sunt totusi 8 milioane de oameni acolo, iar in zona cea mai aglomerata densitatea populaltiei este de ~143000 locuitori/km^2.

.mo

Asta nu m-a dat pe spate. Fosta colonie portugheza, e impartit in doua:

  • Zona unde locuiesc oamenii si arata mai mult sau mai putin a un mare ghetou, cu zabrele la geamuri peste tot, inclusiv la etajele superioare.
  • Zona cu cazinouri, care este foarte ingrijita, totul nou si curat. Probabil sa te faca sa dai banii mai usor pe jocurile de noroc.

Vize

  • Thailanda: se poate lua inainte de la ambasada sau pe aeroport la sosire. E nevoie de dovada de bilet de iesire din tara (avion, barca, autobuz) si rezervari la hotel pe perioada sederii. Viza cu o singura intrare si sedere 30 de zile costa 30EUR la ambasada sau o viza cu o singura intrare luata pe aeroport la sosire si sedere 15 zile costa 1000 Baht (sunt bancomate inainte de ghiseele de viza).
  • Laos: 30USD viza cu o singura intrare, sedere 30 de zile. E nevoie de completarea unui formular, si o poza de pasaport (daca n-ai, dai un dolar la vames si merge si fara poza). Plata se accepta numai in USD.
  • Cambodia: 30USD viza cu o singura intrare, sedere 30 zile. E ca la aia de Laos, doar ca daca n-ai poza de pasaport tre sa dai doi dolari la vames :)
  • Singapore: trebuie completat doar un formular de Embarkment/Disembarkment la sosire si cam atat, nu iti cer bani si iti pun doar stampile in pasaport. Au o obsesie cu drogurile si scrie mare cu rosu pe formularul ala ca te omoara daca te prind cu asa ceva.
  • Hong Kong: nu trebuie viza, se completeaza doar un formular de Embarkment/Disembarkment. Iti dau un fluturas de trebuie sa-l predai la plecare, ca nu mai pun stampile in pasaport.
  • Macao: nu trebuie nimic, iti dau doar un fluturas pe care scrie pana cand poti sa stai. La plecare doar verifica pasaportul, nu te intreaba de fluturas.

Impresii de la fata locului:

  • Aia care scriu chestii pe internet despre SE Asiei sunt de trei tipuri:
    • aia de n-au mai calatorit niciodata si orice vad nou li se pare misto. Eventual daca vin din Australia/Anglia sunt incantati de toate cacaturile posibile. Cu review-uri din astea mi-am luat io tepe legat cam de cat timp e de stat intr-un loc sau altul.
    • aia de n-au fost niciodata in Asia, da scriu recomandari de locuri dupa ce au citit descrieri in ziare sau au vazut ei la televizor. Le doresc multa muie.
    • Aia din tarile vecine care vin in vizita tot asa ‘on the cheap’ si sunt obisnuiti sa manance orez prajit non-stop si atunci pot sa stea cu $15 pe zi intr-un loc cu tot cu mancare si cazare.
  • Mancarea ieftina:
    • Aia de pe strada e ieftina daca te saturi cu putin, si cand zic putin, chiar zic putin. Ca de obicei se vinde la bucata si bucata nu e mare, asa ca trebuie mai multe bucati. E buna la gust si faptul ca e facuta in wok cre’ca omoara majoritatea chestiilor nasoale, ca ideea de frigider nu prea exista la vandut mancare.
    • Orezul prajit e mancarea de baza. Orezul prajit acolo e ca pilaful la noi. Dar nu poti manca pilaf si’n sculare si’n culcare.
    • Problema e ca nu prea stii mereu ce mananci si cateodata ti-o furi sau faci o indigestie din aia de te tine cu zilele.
  • E al dracu de greu sa gasesti cafea okish. Fie dai de cafea instant, fie de din aia tinuta in punga pana a expirat si punga, daramite cafeaua.
  • Transportul cu autocarul e super ieftin daca n-ai o problema sa stai o zi in el si sa te coste opririle mai mult decat biletul in sine.
  • Hostelurile sunt in mare parte OK daca ai grija sa citesti cu atentie ce-au scris aia in review-uri, sa-ti faci o parere cat de cat obiectiva. Iti mai iei si tepe, dar alea cred ca fac parte din farmecul de a sta cat se poate de ieftin intr-un loc.
  • Zburatul e relativ ieftin in functie de cat de populara e zona de destinatie si aia de unde pleci. Ca daca stai la dracu in praznic, o sa fie scump avionul, daca esti intr-o zona in care toata lumea vrea sa vina si sa plece, atunci e competitie si preturile sunt chiar bune.
  • Cazarea a fost de obicei cea mai ieftina chestie din ecuatie. Restul de lucruri au avut preturi semi-decente in functie de locatie si de zona. Mancatul de pe strada e misto primele dati, da dupa o vreme mai schimbi ca toti vand cam aceleasi lucruri si parca vrei si un sandwich, nu numai frigarui semi-facute.
  • Sa vezi un sobolan sau gandaci e distractiv asa primele 2-3 dati, dupa aia nu mai e asa distractiv cand te bati cu ei pe mancare :))
  • Berea e ieftina, restul sunt mai scumpe. Eu daca beau bere ma doare capul de la sub un litru, asa ca am baut de obicei cocktailuri, in principal Mojito.
  • Cei mai multi bani i-am dat pe zburat. Cred ca aproape jumate din costul plimbarii asa. Motivul principal a fost oboseala acumulata de la mers cu autobuze si barci. Pentru ca e ieftin, da dupa aia o zi cel putin trebuie sa tragi pe dreapta sa-ti revii si daca iar ai autobuz, se cam aduna si ajungi sa mergi zombie pe strada chiar daca apuci sa dormi cat de cat, ca tot nu are timp corpul sa-si revina.
  • E misto sa te plimbi cu rucsacul in spate, intalnesti oameni, ai parte de experiente misto, poti sa vezi multe chestii in multe locuri intr-un timp foarte scurt. Dezavantajul e ca parca cateodata e prea mult si trebuie sa te mai opresti sa ai timp sa asimilezi informatia.
  • Daca mergi cu autobuzul si stai la hostel, poti sa-ti faci programul de pe o zi pe alta fara sa te doara capul sau sa creasca costurile prea mult, pentru ca hostelurile taxeaza pe pat in functie de sezon (mai sunt unele de taxeaza weekend-ul mai mult, dar cam atat si aia de obicei in locurile scumpe gen Singapore sau Hong Kong).
  • Dupa o vreme devine plictisitor sa te tot duci sa vezi temple din simplu motiv ca toate arata cam la fel: ornate pe dinafara, multi Buddha de diferite dimensiuni pe dinauntru.
  • Aerofolot are un serviciu la bord foarte bun pe curse lungi. Nu prea’s punctuali, da na… cand nu te grabesti nicaieri nu te intereseaza prea tare aspectul asta. Cine le-a facut site-ul cre’ca e ruda cu aia de-au facut si site-ul de la Tarom, ca la fel de prost e  facut. Aeroportul Sheremetyevo nu e chiar prietenos cu pasagerii, dar nici exagerat de rau nu e.

Planul initial era sa stau mai mult, dar era facut pe baza a ce citisem pe Internet si diversi ziceau ca e de stat ca a vezi diverse, dar pricep destul de repede stuff si nu tre sa stau o saptamana sa ma prind de lucrui si ma plictisesc ingrozitor daca stau aiurea fara sa mai vad ceva nou.

Mai trebuie sa bifez cateva tari prin Asia (China, Japonia si Coreea de Sud) si pot sa zic c’am vazut-o. Si acum ca am o idee cum sta treaba pe acolo sa pot sa planific lucrurile sa ies mai castigat din punct de vedere vizitat lucruri misto intr-un timp relativ decent fara s-o ard aiurea.

Asa per total a fost o experienta super misto pentru mine, un pic obositoare ca m-am plimbat singur, dar am vazut locuri si oameni, am invatat despre despre cultura locala si un pic si ceva despre mine :)

hong kong on the cheap

24/01/2016

M-am sculat ca o floricica de capul meu la 05:55, iar ceasul era pus sa sune la 06:00. Atata precizie intr-o zi de duminica…

M-am impachetat de tot si m-am dus sper aeroport. Cam ~45min din Clarke Quay pana in Changi cu MRT. In Changi am mai luat un pic un Sky Train 2min pana in Terminal 1. Am gasit unde sa fac check-in si sa-mi las rucsacul la Jetstar si m-am pus pe treaba. Toata treaba automatizata, auto tiparire carte de imbcarcare si eticheta de bagaje, lipit pe rucsac si lasat rucsascul pe banda. Pe exterior imi lasasem un hanorac sa nu uit sa-l iau pe avion ca poate e frig. Sa nu uit… si am uitat.

In terminal mi-am luat un pic de haleu  si-o apa, mi-am gasit poarta in curul terminalului si m-am pus frumos pe asteptat. A venit si ora, m-am inbarcat, iar in avion am avut noroc ca in primul rand a fost o temperatura OK iar in al doilea rand ca am fost singur pe trei scaune.

Im timpul zborului am rabatat manerele si am picotit asa vreo 2 ore si un pic din cele 3 si 20. Care au fost vreo 3 ca i-au dat astia gaz si au ajuns mai devreme cu juma de ora.

Cand am ajuns, nu erau 14-16 grade cum stiam eu, ci 4. Cu ploaie si vant pe insula. Si eu in tricou. Am tremurat de m-au luat toti dracii in autobuz. Am trecut super repede prin Immigration si am asteptat de mi s-au lungit ochii sa vina si bagajele…

Surpriza, a venit si hanoracul cu tot cu rucsac, ca ii cam pusesem cruce asa. Si bonus, miroasea a curat. Se pare ca statul in cala a omorat tot ce cre’ca mai misuna prin el.

Am scos vreo 100EUR in HKD, am gasit autobuzul care trebuia si cand sa ma urc, ii intind aluia 100HKD, zice ca n-are rest si cum eram pisat pe mine de frig, i-am zis ca bine, i-am inghesuit acolo in aparat si m-am pus pe un loc. Acu tremuram cu tot cu hanorac. Si o ora pana a ajuns unde trebuia autobuzul am tremurat de ma dureau coastele. A condus ala autobuzul de parca era a lu ma’sa si era la raliu pe strada.

Am ajuns la hostel dupa ce am bajbait un pic, ca intrarea in bloc e o chestie minuscula de tot si daca nu stii ce cauti… poti s-o cauti mult si bine.

Check-in si dupa imediat m-am dus sa-mi caut o geaca groasa ca nu mai tine jmecheria. Bin dracu’ ca nu m-a dus mintea sa plec in slapi spre Hong Kong ca o sugeam la mare arta.

Am gasit un magazin, mi-am luat geaca de iarna, m-am infofolit si incet, incet a inceput sa-mi treaca tremuratul.

M-am invartit un pic si dupa aia m-a intors la hostel unde m-am bagat sub plapuma si n-am mai miscat.

25/01/2016

Ma trezii cat de cat cald, ca e cam cancer de frig pe aci prin camera, ca de obicei e cald in Hong Kong. Zicea tanti aia de la receptie ca 4 grade in ianuarie n-au mai vazut de 57 de ani.

O luai la pas spre Admiralty in ideea de a gasi The Peak Tram sa ma duc sus pe deal sa vad cum arata orasul. Surprinzator, fara GPS il bunghii, luai bilet (83HKD) dus-intors si incet incet ajunseram sus pe munte, la The 428 Terrace care e un loc cu vedere panoramica asupra centrului comercial. Arata fix cum il vedeam la televizor :) Foarte, foarte misto se vede de sus.

Dupa aia ma dusei la Madame Tussauds Hong Kong ca era un etaj mai jos sa vad si eu care e treaba cu modelele de ceara. Nu-mi paru rau, arata chiar bine modelele, vazui cateva interesante, vazui si multi asiatici se pare faimosi printre modele.

Inca un eraj mai jos la Pacific Coffee bagai un late si cu o briosa cu afine in timp ce ma uitam pe geama la Victoria Habor si tot Hong Kong-ul central. O alegere foarte inspirata, ca vederea buna, cafeaua buna si briosa buna :)

Dupa ce coborai de tot ma dusei intr-un fel de mall din asta scump intr-o combinatie cu cladiri de birouri undeva peste drum de Admiralty. Cum era cam 12 si mai am ceva de stat pe aici, gasii in mall un cinema AMC si ma dusei la film. Vazui The 5th Wave. Care fu bun de trecut timpul, ca scenariul si actiune fusera mai proaste ca la un pornache. Cre’ca s-au chinuit un pic sa-l faca asa prost.

Dupa ma ratacii prin mall si trecu ceva timp pana gasii iesirea si nimerii pe partea ailalta a strazii intr-un alt centru comercial in care ma ratacii iar. Da cu ocazia asta gasii de halit ca incepuse sa mi se faca foame.

Gasii intr-un final iesirea catre promenada pe malul portului si facui niste poze panoramice la port.

Dupa aia pe jos prin cartier, gasii un magazin de Lamborghini si vazui si io cum arata noul Huracan. Apoi la hostel ca ma cam plictisii de mers pe jos.

 Sa-mi bag pula ce frig poa sa fie.

Mai luai o plapuma de la receptie si imi fac fort de plapumi, bagami-as pula in el de frig, ca abia simt degetele tastand.

26/01/2016

Ma trezii neinghetat, au ajutat cele doua plapumi, am dormit chiar bine. Cautai pe harta la ce statie de metrou e terminalul de ferry spre Macau si ma dusei acolo.

Inainte de terminal bagai un mic dejun semi-englezesc, ca de cand mi-am futut stomacul fac cum ziceau thailandezii despre elefanti: eat & poo, eat & poo.

Imi luai bilet, dupa trecui prin Immigration Hong Kong, imi luai locul in ferry si incepu distractia. Nici bine nu plecai ca ma lua si greata si burta. Ca pe drumul spre Chiang Rai la dublu dildo :)) Incercai sa dorm un pic sa nu mai simt nimic, cre’ca reusii sa atipesc ceva da nu foarte mult.

In Macau fusei asa fericit cand pusei piciorul pe pamant si nu se mai balanganea nimic…

Macau Immigration si dupa aia imi dadura drumul in terminal. Acolo fu cat pe aci sa mi-o sug cu un tur al orasului, ca era unu de zicea ca lucreaza acolo (eu intelesi ca in port/terminal) si ca daca vreau tur cu autobuzul ar fi vreo 100HKD. Si ii dadui 100 si zise ca OK, la final mai tre sa platesc 900HKD. Zic i’auite si la la asta cum ma facea de 1000HKD (~125EUR) sa ma plimbe pe insula un pic. Ii zisei ca mersi nu ca e scump si ma dusei sa-mi iau un autobuz spre dracu stie unde.

Ma oprii unde parea ca ar fi centru, evident nu prea era. Imi luai un suc de grapefruit sa-mi treaca greata. Ma ratacii si o arsei aiurea pe niste stradude dubioase pana dadui de politiei si ii rugai sa-mi spuna unde ma aflu pe harta. Unu imi facu semn ca ar fi bine sa merg inainte si in stanga de unde eram. Si mersei si ajunsei intr-o zona mai turistica, fix cam ce cautam :))

Pe acolo facui niste poze, iar o luai io pe stradute si ma ratacii din nou. Bine, pana gasii un autobuz si ma oprii in zona cu cazionuri. Facui niste poze pe acolo si dupa aia alt autobuz pana la terminalul de ferry spre Hong Kong.

Iar Immigration, iar luat loc in ferry si acu la dus fu mai bine, nu se mai balangani nimic asa tare incat sa ma futa la stomac. Adormii cre’ca vreo juma de ora, ajunsei in Hong Kong unde iar se balanganeau chestii, iar ma lua cu un pic de greata. Iar Immigration, iar completai Arrival/Departure Card si imi dadura drumul inapoi pe insula.

Gasii pe acolo prin statie un restaurant japonez cu meniu in engleza sa stiu sa comand stuff, imi laui niste dumplings si niste pui. Sucul mi-l gresira, da fu bun si ala de mi-l adusera.

Inca tin handicapat betisoarele, dar am prins dexteritate, acu pot sa mananc orez cu ele :) Eu mandru nevoie mare ca pot sa fac asta, iar aci astia mananc orezul cu lingura, ca probabil nu vor sa manance toata ziua la el cu betisoarele :))

Tot plimbandu-ma dadui de Times Square unde sunt niste mall-uri mari cu diverse. Arsei un pic gazul pe acolo si intr-un final urcai la etajul 14 din Time Square sa vad ce program e la cinema, da nu gasii nimic interesant, asa ca o luai inapoi spre hostel.

Acu pot sa bifez ca vazui si Macau, care e impartit in doua: ghetto-urile cu rezidenti si zona frumoasa foc cu cazinouri.

27/01/2016

Azi fusei sa ma plimb pe la zoo, sa vad ce chestii au prin partea asta a lumii, mai ales ca zoo e destul de vechi pe aici, facut pe undeva pe la 1850+. Ajunsei repede cu un autobuz care ma lasa peste drum de una de intrari.

Mare nu e, dar vazui un orangutan si niste alte maimute de care n-am mai vazut pana acu. In rest, pasari si cam atat. Cu fotogragiatul nu prea mearsa ca sunt la distanta custile si au zabrelele dubios facute ca abia vezi animalele cu ochiul liber.

Dupa ma invartii un pic prin Pacific Place sa vad ce mai e pe acolo si imi luai niste ananas pe post de haleala care mi se zbatea un pic burta.

Ma dusei pe la hostel sa vad daca merge sa fac check-in la zborul urmator, mearse, facui, tiparii cartile de imbarcare si ma dusei sa ma plimb prin Mong Kok, un district vechi de cumparaturi din Hong Kong pe partea continentala.

Halii un pic ca era deja dupa-masa, o mai arsei pe stradute si ma dusei la hostel inapoi sa ma odhinesc un pic.

Iar plimbat prin Causeway Bay, aflai de unde sa-mi iau autobuzul spre aeroport dimineata si acu chill prin hostel ca dimineata ma trezesc cu noaptea in cap sa-mi fac bagajul si dupa aia spre zburat iar.

Overall, la cat de scump e Hong Kong am iesit ieftin cu statul pe aici, ceea ce e imbucurator, ca inseamna ca am inceput sa ma reglez cu cheltuielile.

Sper sa nu uit sa dau cu folie de plastic rucsacul in aeroport, sa nu se zgarie.

singapore on the cheap

20/01/2016

Mno am plecat io spre aeroport cu o greata din aia naspa. Prin aeroport am gasit niste cola sa-mi iau un pic din ea.

Pe avion am mancat cateva felii de lamaie sa imi mai treaca. Nu stiu de ce la ce ma-sa m-a luat, da m-a luat bine.

Prin KUL unde am avut escala am bagat un pic de Carrot Cake de la Starbucks, ca macar ala stiam cam ce gust o sa aiba. Am si prestat dupa, ca Murphy ma urmareste cu munca :)

Dupa aia spre SIN a fost mai binisor un pic.

Am completat Embarkment/Disembarkment card, am stat dupa aia un pic pe la Immigration si uite asa pot sa zic ca sin e in SIN :)

Spre hostel era varianta cu Shuttle Bus de la aeroport direct sau cu MRT (metro). Prin zona cu hostelul era aglomeratie se pare si autobuzele nu se mai intorceau la aeroport, asa ca tanti de la bilete mi-a zis ca mai bine iau metroul.

Am luat metroul, si m-am uitat io cam in ce statii tre sa schimb sa ajung unde trebuie. Ocazie cu care am aflat ca la astia nu se zice ‘Exit the train’ se zice ‘Alight the train’. Ma uitam ca maimuta la instructiuni si nu intelegeam care e treaba cu Alight pana n-am vazut semne ‘Alighting passenger first’ care indicau ca aia care coboara au prioritate… vorba aia, mai trece o zi mai inveti ceva nou.

Am ajuns intr-un final la hostel, check-in, m-am ruinat un pic, ca aci chestiile sunt scumpe. M-am pus sa-mi incarc telefonul, dupa aia m-a luat foamea un pic si m-am dus sa caut ceva de halit. Am dat de un mic restaurant indian, am bagat un chicken tikka. 4 bucatele mici de pui S$6.

Inapoi la hostel, dus si nani.

21/01/2016

Dimineata ma trezii capiat de somn din motiv ca ploua. O luai asa pe ploaie ca era subtire sa caut Merlionul, simbolul Singapore-ului. Dupa niste bajbaieli il gasii, ca aci un SIM e S$50 cu 1GB de date si merg si io dupa semnele de pe strada si cam cat ma duce creierul sa in minte ce mai vad pe harti.

Facui poze and stuff, dupa aia ma oprii la un Starbucks sa bag o briosa cu afine si un latte. Si ma dusei mai departe pana gasii o statie de metrou si ma dusei in Chinatown. Pe drum la lua greata, ma lua si burta, noroc ca gasii repede o baie. Pentru greata bagai o combinatie de suc cu multe fructe si imi trecu un pic.

Acu la hostel sa fac o mica pauza, ca e un pic umed pe afara si in combinatie cu caldura nu e o idee buna de stat pe afara.

Wee, fusei sa vad Gardens by the Bay si este absolut super misto. Ma plimbai prin Cloud Forest, dupa aia pe o pasarela suspendata printre pomii de metal… buna alegere.

Inapoi spre hostel ma oprii sa bag niste rata cu chestii. Si la chestii ma refer ca in afara de niste oua fierte habar n-am ce a fost ce am halit.

Si la o farmacie sa-mi mai iau pansamente pentru buba minune. Imi luai doua tipuri, cre’ca o sa mai trec maine sa mai iau sa am de rezerva ca mereu gasesc tipuri diferite. Si ata dentara pusa deja pe betigase. Au avut astia promotie si mi-au dat patru cutii, pot sa-mi flossuiesc si curu’ acu.

Dupa ma retrasei spre hostel ca ma omoara umeazeala si zapuseala asta. Cre’ca o sa dorm o saptamana dupa ce oi termina cu plimbatul :))

Macar cu ocazia asta ma mai pun si eu un pic la curent cu telenovelele mele.

E misto la singaporezi cu metroul, ajungi repede dintr-un loc in altul, toata treaba e automatizata. Au niste bilete de hartie cu ceva RFID in ele de le poti incarca de vreo 6 ori. Toate semnele sunt in 4 limbi: engleza, chineza, malay si cre’ca ceva dialect indian sau ceva de prin asia de sud-est (ca e un scris din ala de seamana).

Daaaar…. si mai misto e cand in loc sa ocolesti cu metroul si sa schimbi de 2 ori, mai bine merig pe jos prin spatele blocului si ajungi cam cu vreo 10min in plus la aceeasi destinatie :) Ca asa e cand n-ai internet pe telefon… mergi si tu cu ce pare ca e la sigur.

Acu pe seara plecai sa halesc ceva si mersei ceva mai mult decat imi propusei ca sa caut un bancomat si sa vad ce e dupa coltul unei cladiri. Si dupa colt gasii Singapore River cu o promenada foarte misto care da fix la Fullerton Hotel care e peste lac de Marina Bay Sands (cre’ca asta e cel mai tare hotel de aici).

Intr-un final gasii si bancomat, de mancare nu mai gasii unde voiam initial ca se inchidea la 10, da era o coada afara la oameni asteptand sa haleasca – ceea ce aici teoretic inseamna ca mancarea e chiar buna. In schimb bagai la un restaurant indian o pulpa de pui tandoori si un fel de tentativa de dal cu chappati. Si un suc de la dozator, indian style.

Daca iei durian cu tine in metrou e S$500 amenda. Prin hostel n-ai voie cu durian, cre’ca e politica nationala sa nu iei durian in spatii publice inchise :)

22/01/2016

De dimineata, ma dusei sa vad The Botanical Gardens. Dupa ce ajunsei acolo si ma uitai cat de mari sunt, ma gandii sa vad ceva mai special, si uite asa nimerii la National Orchid Garden. Se pare ca astora le plac foarte mult orhideele :)

Acum imi plac si mie. A fost cei mai bine investiti S$5. Gradina este foarte mare, contine extrem de multe soiuri de orhidee, inclusiv o simulare in camera inchisa (Cold Room) a muntilor din Asia de Sud-Est sa creasca acolo plante in mod natural. Nu le am io cu plantele, da unele flori vazute pe acolo sunt absolut superbe.

Inapoi spre hostel ma oprii la o frizerie sa ma tund si sa ma barbieresc. De tuns cam trebuie ca parul lung si caldura, mai ales umiditatea nu-s chiar cei mai buni prieteni. Iar de barbierit cam era cazul, ca ma deranja mustata la halit.

O baie pe cap mai tarziu la hostel si ma facui ca nou.

Avusei in plan sa ma duc pe Marina Bay Sands, da incepu sa ploua cand plecai, da nu ploua rau si mersei mai departe. M-am oprit cam cand a inceput sa toarne cu galeata. Si ma intorsei la hostel.

Acu vad ca se opri, ma duc sa mai bag o fisa.

Si incepu cand imi luai bilet. Si statui sus pana ma plictisii ca poate, poate se opreste. Cat de cat asa se opri, deschisei umbrela si ma plimbai asa prin semi-ploaie cat sa pot sa fac niste poze. Din pacate fiind innorat, nu prea iesirea calumea pozele. Dar vederea… e ceva ce nu prea vezi in fiecare zi. Ocazie cu care vazui cum arata si faimosul Infinity Pool. Cand o sa am cateva sute de euro de dat pe noapte o sa imi iau si io 2-3 nopti acolo s-o ard in piscina la ~230 metri deasupra oceanului cu vedere la oras. Noaptea au un skyline destul de misto.

Ma udai maxim la picioare, cre’ca de data asta reusii sa pizdesc de tot baschetii. Daca pana dimineata nu se usuca, maine tre sa ma duc la cumparaturi :(

In drum spre hostel ma oprii la un restaurant chinezesc si bagai o supa de coaste de porc super buna. Era coada la intrare si cum se ridicau unii, intrau altii in restaurant. Cre’ca asteptai afara vreo 10-20min asa pe afara, da merita.

Are si ploaia asta un efect pozitiv: face statul in Singapore ieftin, ca nu mai ies pe nicaieri :))

23/01/2016

Incep sa ma odihnesc. Aproape. Dormii pana la 9. Daca n-ar porni astia ventilatorul pe maxim sa faca zgomot ar fi minunat.

Lasai hainele la spalat, ca’s pe la jumate cu raportul intre “curate” si alea care nu’s, ca sa nu folosesc cuvinte precum candesc :))

Baschetii sunt pizditi, asa ca plecai in slapi pana in China Town sa caut niste incaltari. Cre’ca iar belii un pic buba, da nu’s curios sa dau pansamentul jos sa vad. La statia de metrou bagai si io un mic dejun singaporez clasic: e dubios, painea prajita parca era din aia din desene animate in culori diferite, iar cafeaua lor specifica, kopi, e crancen de dulce.

Anyway, ajunsei in China Town si ma apucai sa ma plimb pe stradute sperand sa dau de vreun vanzator de Converse chinezesti la super promotie. Si cum ma plimbam io asa, trecui si pe langa Sri Mariamman si cre’ca e ceva sarbatoare ca era un indian cu o oala pe cap peste care aruncau unii flori si se invarteau in jurul templului cantand chestii indiene.

Gasii un magazin mare care parea sa aiba si pantofi dadui pe acolo o tura pana gasii niste bascheti ieftini de la Kappa si mi-i luai. Si fix dupa ce-i platii gasii si Converse. Dupa ce ma tot uitai dupa Converse pe etajul cu incaltari.

Inapoi sa-i las la hostel, ocazie cu care mai prinsei o tura de ploaie. Dupa ma dusei spre Little India sa bag ceva de mancare. Gasii un biryani de pui, bunut. Mearsa bine cu un suc de lime.

Azi aflai de la ce ma-sa mi se tot face greata: de la apa imbuteliata de aci. Cum bag apa din sticla cum apare greata. Nu stiu de unde o aduc sau ce maimuta se pisa in sticle, da’ mi-a futut stomacul maxim. Acu stau pe sucuri, nu e cea mai sanatoasa combinatie, da macar nu imi mai e greata. Win some, lose some…

Si o alta chestie de o descoperii, la metrou miroase a aer proaspat, nu ai deloc senzatia ca esti in subteran. Nu stiu cum reusesc, da’s tare curios.

Cum se lasa seara incepu sa ma roada stomacul de foame si ma dusei la Burger King cu ultimii S$10 in ideea ca oi gasi io ceva de halit la banii aia, ca la restaurentele de langa nu gasesc nimic asa ieftin. Avusei noroc ca aveau promotie la niste meniuri si luai si io unul, si facui economie de vreo S$2.

Dupa haleu o luai un pic spre rau sa ma mai plimb un pic de ultima oara in Singapore. Cum mergeam io asa pe stradute dadui de multi indieni imbracati intr-un fel de prosoape asa de matase de la brau in jos iar pe umeri aveau un fel de coviltire care la margini aveau multe pene de paun. Cre’ca veneau de la Sri Mariamman si se duceau catre Little India.

Cu ‘on the cheap’ a fost chinuiala mare, ca e scump cu spume Singapore. In total, cu tot cu bascheti si cazare cre’ca am cheltuit vreo aproximativ S$420, ceea ce pare foarte decent la scorurile de pe aci.

Cu banii de pe garantia pe cheie de la hostel o sa halesc maine dimineata in aeroport ca am un zbor devreme. Acu o sa mananc si mai mult ca mai am vreo S$2 in plus :))

Si uite asa fusei si prin Singapore :)

siem reap on the not so cheap

16/01/2016

Trezit cu noaptea in cap, ca la 9 trebuia sa iau tuktuk spre aeroport, bagat niste micul dejun sub forma de omleta si juma de bagheta. Verificat bagajul, in principiu ca am portofel, telefon, pasaport si laptop.

Ajuns la aeroport, lasat rucsascul la bagajul de cala ca nu cre’ca incapea inauntru in ATR 72 cu care urma sa zbor.

Drumul pana in Siem Reap are escala in Pakse (se pare ca e undeva jos in Laos) si cum zborul are acelasi numar pana la destinatie, presupun ca stam un pic in avion pana se dau unii jos si se urca altii si mai departe la destinatia finala.

In timpul zborului am completat Arrival/Departure Card si Customs declaration.

Well, in Pakse ne-au dat jos, am intrat vreo 20min in terminal si dupa aia inapoi in avion. Cre’ca l-au curatat un pic.

Din Pakse multi francezi care vor sa se duca si ei in Siem Reap.

Dupa vreo ora asa de zbor am ajuns in Siem Reap si instant m-a luat cu transpiratie. Ca aci e cald, nu ca la munte sus in Luang Prabang.

Am mers un pic pana la intrarea in terminal, ca la astia moda e sa-ti dea drumul din avion si sa iti zica ‘mergi cam in directia aia pana dai de usa deschisa’.

Am gasit terminalul, racoros in sensul bun, adica nu era super frig ci asa… cre’ca vreo 22-24 de grade inauntru si fara umiditate.

M-am pus la coada pentru viza unde a trebuit sa completez un alt formular sa zic cum ma cheama unde ma duc la Cambodia si cat stau si alte crapuri complet nefolositoare pentru ei doar daca incearca sa imi faca phishing dupa :))

Viza costa 30 de dolari, iar ca n-am avut poza de viza la mine am mai platit doi dolari ‘service fee’ ca sa-mi scaneze pasaportul pe post de poza. Ieftin si bun.

Dupa aia am asteptat un pic pana mi-au returnat pasaportul cu viza, si ma dusei la control pasapoarte unde mi-au oprit Arrival Card, pe Departure Card mi l-au capsat de psaport si dupa repede sa-mi iau bagajul.

Trecui si prin vama sa lasa Customs Card unde am declarat ca n-am nimic de merita vamuit.

La iesirea trebuia sa ma astepte soferul de la hostel, ca facusem comanad de preluare. A venit ala din pula, m-am invartit ca o gaina capiata uitandu-ma de 10 ori la fiecare om de avea foaie cu semn daca nu cumva o scrie mic pe undeva numele meu.

$5 mai tarziu am ajuns la hostel prin serviciul de tuktuk al aeroportului. Tuktuk-urile astora sunt asa un fel de sarete trase de scooter, relativ interesant design-ul.

Check-in, ales pat jos ca e complicat cand ai patul de deasupra si m-am intains, ca au astia niste paturi late… super moi si bune.

Prin camera au mai aparut niste altii, un elvetian, o nemtoaiaca si un neamt, o tanti de prin state.

Stat un pic in pat, dupa aia iesit cu astia 3 in oras sa bem ceva si sa vorbim. Dupa aia inapoi, facut dus si lasat hainele la spalat. Mi-am lasat inclusivi blugii la spalat ca intrase sconcsul in ei in Laos si cu aerisitul doar nu l-am scos, m-am gandit ca poate iese daca da de apa cu detergent :))

17/01/2016

Trezit pe la 7 si un pic, ca la 8 plecam sa vand Angkor Archaeological Park, care e principalul motiv pentru care venii pana aci, adica mai exact: Angkor Wat.

Fresh asa ma lua tuktuk-ul, ma lasa la casa de bilete sa-mi iau bilet (biletul e nominal si iti face poza sa te verifice toti aia de prin parc ca esti tu ala de pe bilet) si dupa aia spre Angkor Wat.

Parcul asta cu toate templele este o imensitate si are cam ~400km^2, dar alea relevante din fericire se cam afla unul langa altul (relativ) si in 10min cam ajungi dintr-unul in altul pe tuktuk. Sa mergi pe jos e sinucidere curata.

Asa, ajunsei la Angkor Wat care este absolut super mega misto, iar dupa ce trecui podul si ajunsei inauntru pe bune, e ca Indiana Jones si Tomb Rider la loc, atat de misto e ca arhitectura, detalii si, si si: e simetric construit templul. Totul asa cu grija, ma tot gandeam cat de tare cre’ca era pe vremea aia sa poti sa mergi prin el, cand imperiul Angkor era in plina glorie.

Dupa ce m-am invartit pe toate partile in Angkor Wat, o luai spre Ta Prohm, o sectiune de temple prin care au crescut copacii si arata ca in povesti, ca piatra a ramas pe pozitii iar copacii au crescut  pe langa, arata asa de parca s’ar imbratisa natura cu templul. Plus faptul ca e si umbra… de vis.

Dupa Ta Phrom am mers spre Banteay Kdei, un alt complex de temple, un pic mai mic, tot asa cu verdeata printre ruine, prin asta cre’ca s-a filmat Tomb Raider.

Urmatorul complex a fost Bayon, care de fapt e un mega complex, mult mai mare decat Angkor Wat, un fost oras fortuit care a fost si capitala la un moment dat a imperiului. Acolo am gasit doua temple, unul se cheama Bayon iar alalalt am uitat cum se cheama.

Dupa ce le vazui, am dat de un del de terasa asa care dupa aia am aflat ca se cheama Terrace of Elephants ca are multi elefanti sculptati in profil.

La iesire m-am oprit la South Gate sa fac poze, care este o poarta foarte mare si foarte misto sculptata si cu un pod cu balustrade din mitologia Hindu si Buddhista.

Am ajuns la hostel pe la 2 rupt in dinti de oboseala, ca umiditate, plus caldura, plus mers pe jos, plus apa te consuma un pic asa.

Stat un pic in pat, dupa aia iesit cu nemtoaiaca la halit si baut. Gasii un restaurant de aveau broaste la gratar si imi luai si io o portie sa vad cum sunt. Well, au gust de pui si sunt un pic dulcege.

Ajunsei inapoi seara, cazut in pat rupt de oboseala si caldura. Facut dus sa ma simt iar om, ca aci pe langa faptul ca e cald si umezeala mai e si praf pe strada si vrei nu vrei se lipeste un pic de tine.

18/01/2016

Ma trezii un pic buimac de somn ca noaptea e un aparat de aer conditionat care face mai racoare decat mi-as dori eu si patura e subtire. Si mai e si un ventilator de face aerul sa vina si la mine in pat.

Cautai io pe Google sa vad unde e Land Mines Museum, gasii o locatie la vreo 25min de mers pe jos de la hostel si zic ca hai ca vad mine antipersonal, ca astia au milioane. Literlamente vorbind, se zice ca mai au cel putin cam 5 milioane ne-explodate si nu prea se stie exact pe unde sunt.

Ma oprii la un mic dejun care consta din o cafea (semi-oribila), un fresh de portocale, o bagheta si un fel de croissant. Si din nou la drum spre muzeu. Unde ajunsei io nu era nici un muzeu, era doar un fel de ceva care nici templu nu cre’ca era. Mai cautai o data Land Mines museum si gasii ceva ce pare oficial da la vreo 25km mai incolo de unde eram eu, asa ca zisei pas.

Cautai in schimb cum ajung la Angkor National Museum si era asa un pic peste garla. Vreo cre’ca 10min mai tarziu ajunsei la muzeu, platii $12 si fusei mega trist ca nu se pot face poze. Da macar muzeul merita, ca zice multe despre istoria Khmer-ilor in timpul imperiului Angkor si zice si chestii pe care nu le stiam depsre Hinduism si Buddhism.

Vreo 2 ore cre’ca dura sa vad muzeul si sa citesc divserse chestii pe pereti.

Mitologia astora este super jmechera, cu tot felul de animale cu super puteri, zei de tot felul, adica ii da fum maxim la aia greaca (ca e singura de o stiam). Si pare sa aiba logica :)

Dupa muzeu, in drum spre hostel, gasii o curte in care se pare ca puteai sa intri sa faci poze la statui si chestii pe acolo, bagai un set de poze si ma dusei sa halesc.

Alesei o mancare locala, Khmer Char Kdout. Care e pui cu fasole in pastaie, lemongrass, chilli si alte chestii intr-o coaja de bananaier si cu orez inabusit langa pe post de paine. Luai si un Mojito la Happy Hour, da fu slab alcoolizat.

Acu pauza la hostel, cre’ca ma culc un pic ca iar sunt rupt.

19/01/2016

Well, ieri m-am culcat si am mai miscat azi pe la 10. Am racit maxim, aseara abia m-am ridicat din pat si m-am dus teleghidat sa-mi iau un shake de banane ca nu halisem mai nimic toata ziua. In rest aspirina, apa si vitamina C.

Dupa cum ziceam, pe la 10 asa ma tarai pana la o crasma sa bag un mic dejun sa ma intremez un pic ca eram mega lesinat de foame. Bagai niste tortiila cu oua si bacon. Bune, cre’ca bacon-ul ala ma ajuta sa ma prind energie.

Pe la 13 asa o luai incet, incet spre Cambodia Land MIne Museum sa vad despre ce e treaba. 23km mai tarziu gasii 2 baraci cam goale cu multe postere, cateva mine si alte obuze. Se pare ca scopul muzeului e mai mult de awareness la ce-a mai ramas prin Cambodia din timpul razboaielor, iar banii dati pe bilete sunt folositi de scoala asociata muzeului sa ofere adapost, mancare si haine unor copii lasati fara diverse membre de mine antipersonal.

Dupa aia inapoi.

Azi nu fu deloc curent in Siem Reap, veni acu un pic cat apucai sa scriu un pic la articol, da pica iar. Si cum Murphy nu doarme niciodata, azi nexam curent => azi se gasi sa trebuiasc sa fac si ceva treaba :)) Si uite asa stateam io cu mobilu pe post de hotspot si cu laptopul dat pe minim la consum sa-mi ajunga bateria sa fac ce aveam de facut :)

Cat fu o mica gura de curent apucai sa-mi fac un dus sa dau jos jegul de pe mine, ca de ieri nu ma spalasem, ca daca mi-a fost rau am dormit in aceleasi haine cu doua paturi pe mine.

Cre’ca e cazul sa ma apuc sa-mi strang toalele, ca maine o iau iar de coada cu avioanele. Si sa ma duc sa-mi scot niste bani de la ATM cat o fi curent, ca dupa aia raman cu buza umflata ca n-am cu ce ajunge la aeroport.

20/01/2016

Dormit iar cu doua paturi pe mine, ca abia mi-am revenit un pic din raceala. Ma trezii devreme sa-mi fac bagajul, sa ma duc sa iau micul dejun, sa las un pic telefonul la incarcat si sa mai verific o data ca n-am uitat nimic pe aci.

Azi mai schimb un fus orar, da doar cu o ora, asa ca nu cre’ca o sa-l simt :)

Overall cam $300 pe distractia cu Siem Reap, dar Angkor Wat face toti banii.

luang prabang on the cheap

12/01/2016

Am ajuns pe la 17 si un pic, intr-un fel de semi-port la vreo 10km de oras. De acolo am platit 20000KIP pentru un tuktuk pana in centrul orasului. 7 oameni intr-o remorca, ca vitele.

In afara orasului drumurile sunt ca cam prin .ro, sparte, pline de gropi si asfaltate prost. Cu masini parcate aiurea pe strada :)

Am ajuns in centrul orasului, ne-a dat ala jos si aia a fost. Am gasit pe unul sa-l intreb unde draci e hostelul unde stau, ca nexam SIM in telefon si nexam internet. Am aflat, e aproape de centru (cam tot e aproape de centru) si m-am dus sa ma gazez. Hosteul asta e intr-un fel de fosta casa coloniala si cre’ca au convertit niste camere de servitori in dormitoare, au inghesuit 2 paturi suprapuse intr-o camera si aia a fost, l-au facut Guest House :)

Am nimerit cu un spaniol si cre’ca doi nemti in camera.

Am lasat rucsacul si restul de chestii, si m-am dus prin oras sa caut un SIM de date sa bag in telefon. Am asit 5GB de date pentru 70000KIP, care inseamna ceva sub $10, lucru foarte bun de altfel.

M-am invartit un pic pe acolo prin centru, lucrurile arata similare cu alea din Thailanda, nimic nemaivazut aici.

M-am intors la hostel si nani, ca 3 zile de drum au cam inceput sa-si spuna cuvantul.

13/01/2016

Trezit de dimineata pe la 8, dusuit, bagat micul dejun care fu bun (omleta cu paine) si ma dusei sa vad chestii prin oras.

Imi luai teapa cu muzeul national Luang Prabang, ca 30000KIP intrarea da fara poze. Si fara  poze la modul ca sunt unii de stau cu geana pe tine si cum te-au ginit te pun sa stergi pozele. Eu tot reusii sa fac vreo 2-3 pe sestache cu telefonul, ca am zis futu-i, daca tot imi luara banii…

Astia spre deosebire de thailandezi, cer bani pentru temple: ori pentru intrare, ori pentru poze. Cum te prind, te mai ard de cativ KIPs acolo.

Fusei dupa aia la un templu de e pe un deal in mijlocul orasului, facui niste poze la oras si cam atat, ca sus era doar o stuppa si un mic templu cu un Buddha si mai mic.

Alte temple, alti bani, alte poze. Singurul mai spectaculos asa fu unu dea avea un fel de barca inauntru cu decoratiuni misto.

Gasii o cafea si-un croissant, chiar okish asa, ca cel putin in .th, sa gasesc o cafea buna la un pret decent era misiune imposibila.

Dupa aia o mai arsei aiurea pe strazi, pe la 2 asa ma dusei sa-mi fac un masaj in stil Lao. O idee proasta, ca m-a jucat aia in picioare si cre’ca mi-a rearanjat coastele, ca masajul astora e dur rau. M-am mai jucat una in picioare prin Chiang Mai si mi s-a parut dureros, da mi-am schimbat azi parerea, ala era chiar uman in Chiang Mai comparativ cu asta de azi. Macar imi dadura o apa plata moca la final. Probabil sa-mi trag sufletul.

Dupa aia halii o mancare traditionala, un fel de stufat picant de pui. Mancai puiul si legumele pe care le-am identificat ca ar fi comestibile pentru mine. Maine cre’ca ma duc sa bag un burger.

Gasii un loc cu bere european si dadui un purcoi de bani pe un Hoegaarden, da merita. Prima bere normala in mult timp.

Ajunsei la hostel, imi facui rezevari la toate avioanele de acu incolo, ca mi s-a cam luat de atata de atata plimbat.

14/01/2016

De dimineata m-am trezit pe ploaie, cu noaptea in cap pe la 8 fara un pic. Evident dus si alte activitati matinale, dupa care m-am dus sa ma invart aiurea prin oras. Mai gasii un templu, mai facui cateva poze, baui o cafea ‘Lao style’ care e o cafea la filtru pusa intr-un pahar, un ‘pain au chocolat’ care era un fel de croissant cu nutella cum se vindeau o data cand eram io mic la scoala pe post de corn.

Imi mai luai niste plasturi, tre sa ma mai tina un pic pana dau e o tara civilizata sa fac o vizita la o clinica sa vad ce ma-sa are de nu se vindeca duda aia de rana de mi-am facut-o de la slapi in Bangkok.

O arsei un pic pe net sa vad care mai e starea natiunii. Well, la fel de maro si putitoare ca atunci cand am plecat, deci nimic nou in aceasta privinta.

Imi luai hainele de la spalat, tre sa-mi trag rucsacul pe hol sa-l aranjez un pic ca in camera nu e loc. Deschisei geamul sa aerisesc ca era cam lipsa de aer.

Cre’ca tre sa-mi spal blugii sau sa-i aerisesc. Sa vad cum e vremea la urmatoare destinatie, ca parca i-as aerisi ca poate iese mirosul din ei fara spalat.

Cam plictisitor Luang Prabang asta, ma asteptam la ceva mai mult de la un oras pe lista UNESCO World Heritage. Da in afara de oameni care vor sa vanda chestii la turisti si turisti, nu prea e nimic de facut. Macar e relativ ieftin si asta cre’ca e primul care chiar o sa fie ieftin cum trebuie.

Imi luai bilet sa vad o cascada, Kuang Si, acu astept cuminte sa se faca ora de plecare. Ar cam trebui sa ma duc sa-mi iau ceva de halit si sa las laptopul la incarcat, ca fac cicluri aiurea cu bateria.

Drumul pana la cascada trece prin niste locuri similare cu drumul ala national de strabate judetul Dambovita, cu case darapanate, copii de se joaca pe strada, tuk tuk-uri in loc de carute, lipsa asfalt si poduri nerenovate din 1900 toamna care scartie la o dubita care trece pe ele si to asa.

Inainte de intrarea la cascada exista un proitect sustinut de niste francezi de salvat ursi din captivitate.

Dupa ce am platit intrare, am inceput incet incet sa merg spre cascada. Drumul e foarte misto si cascada reprezinta de fapt mai multe, una un pic mai mare ca alta pana la aia finala care e foarte inalta. Peisajul este foarte foarte misto, cu laculete turquoize, caderi de apa super super misto, iar modul in care o descoperi… ar fi o frumoasa poveste, incet, pe ascunse, ca drumul e serpuit, nu stii ce va urma…

Dupa ce am ajuns sa vad cascada mare in toata splendoarea ei, m-am apucat sa urc pe deal in sus sa vad e unde vine. Mereu am vrut sa stiu de unde vine o cascada.

Urcusul, desi vertical e vorba de ~60-70m, este foarte foarte abrupt, natural, te tii de ce poti si incerci sa nu-ti rupi gatul :) L-am dovedit. Cand am ajuns sus mi-a picat fisa ca mai tre sa-l si cobor, ceea ce e un pic mai dificil decat urcatul.

Dupa ce m-am intors, am mai facut niste poze, iar de la intrare mi-am luat niste banane coapte sa vad cum sunt. Tot ce pot sa zic e ca’s interesante si merg o data, da nu e cvea ce-as manca de prea multe ori.

Seara, bagat repede un curry cu pui si somn, ca am ajuns rupt la hostel, ma dureau umerii ceva de speriat.

15/01/2016

M-am trezit cu muci, ca am reusit sa dorm un pic descoperit azinoapte, m-am dus la o farmacie sa-mi iau vitamina C si niste aspirina, am bagat si un shake de fructe de control. Imi luai si niste pansamente, ca duda aia de buba tot nu se vindeca ca nu pot s-o las  sa stea la aer mereu sa apuce sa faca coaja iar prin bandaj nu pare sa respire cum trebuie.

Ma intorsei la hostel si dormii un pic ca eram mega rupt, dupa aia ma dusei sa halesc. Gasii un peste inabusit cu lamaie, bunut, n-am ce zice. Incercai sa beau un latte da fu oribil si luai doar cateva guri din el.

Mai bagai un shake de fructe. Vitamine si chestii :)

Acu la hostel sa imi fac planul cu impachetatul ca maine o iau iar din loc.

Mno daca tot am timp si-o frec aiurea, sa zic un pic si despre Luang Prabang: overall e cam teapa asa. Adica e super mega orientat pe turism, in locuri de pe langa oras: elefanti, stat cu triburile, plantat orez, vazut chestii. Asta cu triburile cre’ca e cea mai mare teapa, ca tot ce zic despre aia e ca uite cum e viata traditionala in Laos, la Khmu si Hmong. Ca si cum ai zice ca la in .ro la tara toti poarte costume populare non-stop :) la fel si cu elefantii, au unii reclama ca ‘Maxi is waiting to meet you’, unde Maxi e un pui de elefant de la o ferma. Imi inchipui ca le face panarama fermierilor de-l au in fiecare seara daca nu-si fac norma de adus oameni noi pe care sa-i intalneasca el…

Cum iesi din centru un pic, zona turistica, e totul spart si vai de capul lui, cu drumuri de pamant, infundate ca pe aici mai ploua asa din cand in cand fiind o zona semi-montana.

In fiecare seara, strada principala din centrul orasului se inchide si se deschide Night Market, o insiruire de corturi in care se vand chestii facute local, tricouri, sandale, papuci si toate crapurile posibile. Toata lumea vinde aceleasi lucruri, la nesfarsit. Pe vreo 2 alei laterale este un fel de Food Market in care ai cam 2 optiuni: ‘All you can eat’ la vreo 15000LAK pe farfurie, cam orice in afara de carne si carne de pui/porc si peste. Cam toata, cu exceptia porcului e facuta la gratar, aia de porc e de obicei prajita.

Masa de seara o servii la Night Market. Initial incercai niste carnaciori de-ai lor, da luai o gura dintr-unul si ii aruncai ca erau aproape numai grasime. Dupa aia bagai o pulpa de pui la gratar cu sos chilli dulce nepicant. Aia fu buna. Ma mai invartii un pic si acu din nou la hostel, pusei ceasu sa sune ca dimineata o iau din loc. Cre’ca in curand trag obloanele sa-mi mai treaca un pic din raceala, ca ii mai dadui cu pastile.

De ieftineanu a fost okish, am scos de la bancomat echivalentul a 135EUR pentru 4 zile de stat aici, cu halit in oras, halit pe barca (ca primii bani i-am scos in Pak Beng). Mai am sa platesc dimineata vreo ~ $25 cazarea aici + spalatul rufelor, da sper sa pot plati cu ce LAK mai am si restul cu cardul, ca dup aia nu mai am ce sa fac cu ei.

In mare cam asta a fost experianta mea cu Laos si in special cu Luang Prabang.

slowboat: chiang mai – luang prabang

10/01/2016

M-am trezit de dimineata cu noaptea in cap sa halesc, sa mai verific o data bagajul si sa astept pe cine trebuia sa vina sa ma ia de la hostel sa ma duc la barca.

Ce halisem aseara insa a avut o alta parere si dupa ce aveam tot bagajul facut si gata de plecare, eu nu stiam cum sa-mi desfac pantalonii mai repede sa nu fac pe mine. Si uite asa m-au luat niste crampe din alea de cre’ca cam atunci cand esti violat in cur de negri. Am scapat, da asa, la limita, inainte sa vina soferul. Am si dormit un pic, de control, ca zic ca poate-mi trece.

Nu mi-a trecut. Drumul asta pana in Luang Prabang e lung si prima zi inseamna mers cu microbuzul din Chiang Mai pana in Chiang Kong, pe malul Mekong-ului. Si drumul e de la munte si la mai munte un pic, cu serpentine pe drumuri ca in Romania. Norocul meu a fost ca am stat pe primul rand si puteam sa vad in fata.

Cea mai buna descriere a drumului a fost un dildo in gura si unul in cur, care faceau cu randul care sa mi-o dea mai tare. De la ~11 asa dimineata pana pe la 6 seara. Am fost asa futut ca in Chiang Rai am ratat White Temple, unde facuse microbuzul pauza.

Am ajuns intr-un final glorios in Chiang Khong, intr-un fel de tabara asa, cu cabanute de lemn, cu lacate la usa, cu bai in curte. Am mancat niste orez, ca m-am gandit ca e singura chestie sigura de la care am sanse sa nu-mi petrec noaptea pe buda, mi-am luat cheia de la cabanuta, m-am bagat sub patura si n-am mai miscat vreo cateva ore. Am incercat la un moment dat sa ma dau jos, da’ cum m-am ridicat in picioare m-a luat cu ameteala si cu greata, am zis ‘gata boss, am priceput mesajul, ma bag la loc’.

11/01/2016

M-am mai trezit cand au inceput sa cante cocosii. De ani de zile nu am mai auzit cocosi cantand, daramite sa ma mai si tezeasca. Mi-am pus o perna in cap, am mai reusit sa dormi un pic si pe la 7 fara un pic am iesit din camera, okish chiar spre bine.

Spalat pe dinti si dus la baie, impachetat, luat micul dejun si cumparat o perna pentru barca. Ca face bine la cur.

Am schimbat 3250THB pe $81 si am asteptat imbarcarea in microbuz sa trecem podul prieteniei.

La vama la iesirea din Thailanda ne-a facut soferul instructaj ce sa facem si cum, si foarte important cum ne regasim pe partea ailalta.

Verificat pasapoarte, pus stampila de iesire, platit 20THB pentru o plimbare scurta cu autobuzul pe podul prietenei (Friendship Bridge no. 4). Cum n-am prins loc jos, mi-am pus posetica cu laptopul, ochelarii, incarcatorul de telefon si castile pe suportul de bagaje si m-am tinut de ce-am putut pana am ajuns la vama din Laos.

Mi-am luat rucsacul de la cala autobuzului, un formular de viza la sosire si m-am apucat sa completez. Dupa ce am completat, am simtit asa cum mi-a intrat o pula cu tot cu coaie pana in stomac: uitasem sa-mi iau posetica din autobuz. Am inghitit in sec, sa se duca un pic gustul si m-am uitat lung la autobuzul care tocmai plecase si semana cu ala in care fusessem.

I-am rugat pe niste elvetieni sa le zica la oamenii de pe partea ailalta sa ma astepte un pic ca mi-am pierdut chestii si incerc sa le recuperez.

Am asteptat pleostit sa vina autobuzul inapoi, m-am urcat grabit in el; am mai cautut pe acolo in caz ca o fi dat-o careva jos sau o fi luat-o soferul s-o puna in fata, da pula posetica.

Am mai asteptat unul, ca parca erau doua semi-identice, am cautat si in ala, la fel, nexam posetica Ma duc la sofer, ii zic ca am pierdut posetica si ca ii dau bani daca o gasesc. Brusc devine amabil, cauta, da prin statie sa caute si in alalalt, nexam.

Acu ce rahat, m-am apucat sa numar banii sa ma pun la coada la viza, ca daca posetica n-am… Dupa o tura de coada, m-am gandit ca ce-ar fi sa mai dau o tura prin vama, poate, poate oi fi luat-o cu mine da s-o fi uitat pe vreun scaun ceva in invalmaseala aia.

Pe un scaun, pe langa niste bagaje era si o posetica care semana cu a mea. Ii intreb pe aia de erau langa ea daca e a lor si zic ca nu, si intreaba: Is there a laptop inside? Io zic ca Yes, ma uit la ea, o miros si era posetica mea. Mirosea a sandwich-ul dinauntru primit de la cabanute pe post de masa de pranz.

Nu stiu cum sa descriu ca mi-am recuperat laptopul si ochelarii si ce mai aveam prin ea. Happy happy, joy joy!

Am stat la coada la viza, am platit $1 ca n-am avut poza si au trebuit sa-mi scaneze pasaportul, dupa aia am platit taxa de viza, $30 si am trecut granita in People’s Democratic Republuc of Lao.

Acolo am fost imbarcati intr-un autobuz si dusi in Huay Xai, un mic orasel de pe granita unde am fost imbarcati intr-un slowboat cu destinatie Pak Beng. Pentru ca am ajuns ultimii, am prins locurile din spate, fix langa motor.

Unde am supt-o 7 ore de zgomot pe de o parte si vreo 3-4 ore de frig. Ca am uitat ca pe apa cand mergi cat de cat repede e racoare. Si eu ca jmecherul doar intr-un tricou.

Mi-era asa frig in anumite momente ca stateam cu degetele in urechi langa motor ca era cald. Motor care era deschis la liber, si era foarte important cand trecit pe langa el sa nu te impiedici ca ajungeai carne prajita instant.

Intr-un final am ajuns in Pak Beng, mi-am luat bagajele si am luat-o pe jos spre cazare, ca nu ne-a luat nimeni din “port”. Lucrurile simple sunt alea care fac omul fericit: un pat curat si un dus cat de cat cald. Cireasa de pe tort a fost faptul ca am gasit si sapun, ca astia in oras gel de dus nu vindeau si eu l-am uitat pe al meu in Chiang Mai.

Hotelul era fix din ala comunist cum se mai gasesc pe la noi prin orase uitate de lume sau pe la mare, alea de 2**. The best the 70s could offer.

Am halit la un restaurant indian, 44000KIP (~5EUR) un Chicken Massala + 1 Roti si o bere mica la cutie.

Hotel, dus, somn.

12/01/2016

Am dormit neintors pana pe la 6:45 asa, m-am trezit, am luat micul dejun, am baut o semi-cafea si am luat-o spre slowboat cu rucsacul in spate si posetica de gat sa prind locuri bune in fata.

Am avut noroc si am prins super in fata loc, cam langa aceeasi oameni cu care am mers ieri in barca. Cu tricou, bluza de corp si hanorac pe mine am reusit sa tremur mult mai putin. A fost frig azinoapte si binisor a inceput sa fie pe barca pe la 12 asa, cand s-au mai ridicat si norii si a iesit soarele.

Mai o muzica, mai niste poze la Mekong, mai ciugulit dintr-o gustare, a trecut timpul. S-a mai oprit barca sa ia si sa lase oameni pe traseu.

Pe la 5 si un pic asa am ajuns la vreo 10km de Luang Prabang unde am fost debarcati. Mai departe in oras se merge cu un Tuktuk de 6-7 persoane, 20000KIP pe cap de vita furajata.


  • Chiang Mai >>> Chiang Khong: ~300KM
  • Huay Xai >>> Pak Beng: ~136KM
  • Pak Beng >>> Luang Prabang: ~159KM

~600KM in 3 zile.