Am si eu o dilema. Da, inca una.

Situatia sta asa: am una bucata USIM, cu IMSI atasat, una bucata arie geografica in care s-a atasat acest USIM la reteaua identificata de VLRa. Am, ca urmare, un TMSI care identifica unic subscriberul pe acest VLRa si un CK cheie care cripteaza sesiunea curenta. Daca VLRa vrea sa-i schimbe TMSI-ul userului meu, atunci o face in mod securizat. Totul e ok, userul meu e fericit.

Apoi userul meu naravas schimba aria geografica, si se duce la VLRb. Cum userul meu e preocupat de securitate informatica, el nu vrea sa-si puna USIM-ul sa trimita IMSI-ul lui in clar, pe noua retea, catre VLRb. Atunci el se gandeste ca ar fi foarte cool ca VLRb sa poata vorbi securizat cu VLRa. In acest fel, USIM-ul userului ar trimite catre VLRb numai TMSI-ul anterior, inutil in noul context, si pe care nu e nevoit sa-l protejeze. El se asteapta ca VLRb sa ii ceara lui VLRa IMSI-ul corespunzator TMSI-ului trimis de USIM. Cum plecam de la premisa ca VLRa si VLRb au o relatie de “prietenie” si au incredere unul in celalalt, asta ar rezolva problema.

Numai ca pentru ca treaba asta sa mearga, ar trebui ca urmatoarele conditii sa fie indeplinite, _daca_ inteleg eu bine:

1. Relatia dintre “aria geografica” si VLR e de tipul 1-la-1. Da, nu, si daca da, pe ce release-uri? Oare e la fel si pe MSC-VLR din UMTS-Release 8 (LTE)?

2. CK e valabil numai pe o sesiune intre USIM/TMSI si VLR. –de bun simt, ca de-aia e cheie de sesiune

3. Care este marea utilitate a acestui TMSI? Doar sa “ascunda” IMSI-ul de transmiterea pe retea de prea multe ori? O data, initial, tot e trimis, deci de aici incolo am putea da mana libera CK-ului sa faca si identificare, si autentificare, si confidentialitate…sau nu?

4. Cum comunica intre ele doua VLR-uri, de la 2 provideri diferiti? Pe ce interfete? Cum stabilesc intre ei o relatie de incredere? PKI? PSK?…alt mecanism?

Tags: dileme, interesant, techie

I just had ENOUGH of them. De fiecare data cand mai vad un pop-up in OutLook cum ca tre sa merg in vreun meeting in 15 minute, ma apuca asa…o disperare si o groaza si ma ia cu tremurici.

De ce? Pentru ca, pur si simplu, chestia aia cu meeting-urile ma ingrozeste. Sunt inginer. Ma rog, nu sunt, efectiv, inginer, ca am terminat ASE-ul. Dar lucrez ca inginer. Nu sunt team leader, nu sunt manager, nu fac management sau leadership sau mai stiu eu ce crap-uri inventate de americanii aia plictisiti si anosti. Sunt INGINER. Therefore, ma astept sa nu mai am cate 2-3-4-5(!!!) sedinte pe zi. Punct. Ma ia cu durere de cap.

Nu apuc bine sa investighez o duma de NetScreen sau de Cisco sau sa incep sa ma documentez cu privire la vreun feature interesant de IPsec…ca, POC. Meeting. Sync-Up. Follow-up. Draci.

Imi spunea un amic ca orice personaj care vrea sa se simta important, trage repede un meeting ca sa-si rezolve complexul. Mie mi se pare ca managementul in Romania e mirobolant, dar lipseste cu desavarsire. Inginerul face estimari, inginerul completeaza ZECI DE MII de documente in care spune ce face, cand face, cum face si cand termina si, cu toate, astea, TOT INGINERUL face follow-up, TOT INGINERUL intra in meeting-uri de review, de sync-up, de nu-mai-stiu-ce.

Pai, lamuriti-ma si pe mine la ce foloseste postul de manager, daca tot ce face el e sa convoace meeting-uri ca sa-i tina din treaba pe oamenii care muncesc efectiv?

Tags: dileme