paris, jour 1

Bonsoir de Paris :) sau cum se zice pe alte limbi normale: hai noroc de la Paris.

Abea ce ajunsei: trafic ca la balamuc si la astia, da spre deosebire de noi, ei au autostrazi cu 4 benzi in care se merge bara la para :) Taxiurile cre’ca taxeaza la timp si nu la kilometri, ca si daca mergeam si daca stateam cam tot in acelasi ritm se incrementa nota de plata :(

Multumita minunatului personal de pe Otopeni am plecat cu 40 de minute intarziere ca cisternele cu gaz alimentau avioane militare americane, ca cica au prioriate, restul de fraieri sa mai astepte.

In drum spre hotel am vazut Arcul de Triumf si asa o sclipire din turnul Eiffel. Si dupa aia n-a mai durat mult si-am ajuns la hotel, asa ca maine dupa-masa cre’ca o s-o iau tiptil tiptil spre turn sa ma sui si io si sa fac o poza sa dau cu bifa c’am ajuns si pe acolo.

Ca tot adusei vorba de preturi, la astia hotelurile sunt aproape prohibitive. Cu banii cu care stateam prin alte tari din estul Europei la hoteluri de 5 stele vreo 2 nopti, aici ajung iepuroii doar de 3 stele.

Ginii peste drum de hotel niste restaurante japoneze, cre’ca maine seara ma duc sa bag nejte sushi sau sushimi sau ce drac de pesti vii or avea.

Ce e horror pentru mine: astia nu prea se omoara sa vorbeasca si ei engleza, numai franceza ca deh… ei sunt frantuzi. Noroc cu astia de la hotel ca stiu si engleza si-au inteles ce vreau de la ei, ca altfel cre’ca dormeam pe pres :))

Bonne nuit.

4 thoughts on “paris, jour 1

  1. Hehe, sunt cam naționaliști când e vorba de limbă, deși mulți știu engleză.
    Eu am descoperit că dacă încerci să vorbești franceză, chit că stâlcit și doar 2-3 cuvinte iar apoi îi intrebi: “auzi, dar nu cumva știi și engleză că nu prea mă descurc în franceză” majoritatea vor schimba pe engleză.

    În altă ordine de idei, Parisul e foarte mișto, am fost de 3 ori când eram în România.

    Dacă ai timp, du-te la Versailles dar neapărat într-o Duminică când merg fântănile. E deosebit.

  2. Io’n frantuza stiu sa zic merci, pardon, bonjour/bonsoir si sa zic cum ma cheama. drept urmare e cam greu sa zic stalcit ca vreau s’ajung undeva sau ca vreau ceva anume.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.