scrisul

Treaba asta cu scrisul e dubioasa.

Trebuie sa ai starea aia care sa te ajute sa fii inspirat, sa scrii ce trebuie. Ba sa fii nasolit rau sa scrii ceva mai trist, ba nervos sa scrii ceva sarcastic sau bucuros sa bagi ceva cu umor; asa cam cum zic englezii: “you need to be in the right mood”.

Ideile principale se aduna ba cand mergi aiurea cu masina, ba in tramvai, ba prin troleu, ba prin metrou.

Noroc cu tehnologia asta ca poti sa-ti iei notite oricand, oriunde. Acum studiez intens ideea de a folosi telefonul pe post de dictafon, ca asa cu scris pe telefon imi pierd gandurile/ideile ca scriu incet si cum Murphy nu doarme niciodata, imi vin ideile cand am nevoie sa fiu concentrat si la altceva important, ca de exemplu condusul sau vreo intalnire din asta la care trebuie sa contribui.

Ma trezesc in cele mai ciudate locuri cand imi vin idei de scris. Si bineinteles ca imi zic in cap “aha, sa tin minte asta pana ajung acasa” si instant uit ce trebuia sa tin minte.

Oare cum o fi sa poti sa pui pauza la timpul celor din jur si sa fii doar tu activ? Sa ai timp sa iti pui gandurile in ordine, sa notezi ideile, sa le inregistrezi, sa nu mai uiti nicioada. Si dupa aia sa dai iar play la timp ca si cand nimic nu s-ar fi intamplat. Sau poate tocmai atunci uiti despre ce ce era vorba in timpul real :))

Ca tot zic de scris, am de prin noiembrie la dospit corporatia (3), dar pana acum n-am mai ars-o prin corporatii sa imi aduc aminte cum e pe acolo. Cred ca trebuie sa ma duc pe la niste interviuri corporatiste sa-i intreb pe aia de la HR chestii sa-mi termin si io textul.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.