Tag Archives: diverse

distributed teams

diverse

De cand o ard freelancer, cu exceptia proiectelor in care ma duc cateva zile la client sa fac cate o chestie punctuala, lucrez in echipe distribuite pe proiecte la distanta:

  • eu si cu oamenii de la client
  • eu, alti freelanceri si oamenii de la client

Ce inseamna distribuit? Pai ca fiecare suntem pe unde ne nimerim si facem treaba impreuna. Fiecare cu ce stie mai bine cand e super mult de treaba, sau fiecare cum e mai liber sau cand e ceva de depanat si trebuie sa ne punem capetele la contributie.

Cel mai important in toata treaba asta e sa ne sincronizam cu ce facem, ce planuri avem etc. Pentru ca nimeni nu poate tine minte tot ce-a zis, sau ce-o sa facem sau cum, mai ales cand nu ai mintea intr-un singur loc tot timpul, dar chiar si-asa.

Ce merg ca si tool-uri pentru asta:

  • Slack (in mare parte) pentru conversatii in timp real care sa ramana si scrise, snippet-uri de configuratii sau cod, iar in ultima vreme chiar si pentru conferinte. Skype e o idee super proasta pentru ca mai pierde mesaje, clientul se misca super greu cand sunt multi oameni care scriu (cel putin ala nou de pe mobil e o retardare crunta).
  • Skype/Hangouts in mare parte pentru conferinte. Desi pe Skype merge cu clientii corporate ca nu-i lasa politicile de firma pe Slack. In principiu merge orice solutie de videoconferinta care permite si screen-sharing.
  • JIRA. Urmarirea task-urilor, “accountability” in sensul de cine ce-a facut si cand. Exista si alte sisteme de ticketing, insa pe unde m-am dat doar JIRA era.
  • Google Docs pentru prezentari, scris documente in echipa (ocazie cu care am ajuns sa urasc mailurile alea cand se plimba un document pe la fiecare sa mai scrie ceva in el si dupa aia ala de trebuie sa le puna cap la cap se sinucide subit).
  • Confluence (unde e) pentru documentat procese, arhitecturi, howto-uri si alte cele. Acum mai nou (de anul asta) stie si asta de editare concurenta, ceea ce e foarte misto. Daca nu e confluence, atunci Wiki-ul din GitHub. Sau orice altceva tip Wiki unde sa ai mereu informatia la zi.
  • GitHub pentru cod. De obicei scripturi sau chestii de configuration management. Merg si solutiile hosted precum GitLab, da tre’ sa ai grija de ele :))

Ca toata treaba asta sa mearga bine, e nevoie de doua componente esentiale:

  • Comunicarea (duh). Adica sa fii la curent la ce lucreaza membrii echipei, sa spui cand te apuci sa faci ceva sa nu se trezeasca altul ca i-ai restartat masina pe care lucra, iar in cazurile sensibile sa explici ce vrei sa faci si de ce ca sa elimini erorile de gandire. Ca desi poate ai o idee buna, aplicand-o strici mai multe decat repari.
  • Procesul. Adica treaba de mai sus sa zici ce faci, tichete prin care se poate urmari progresul si documentarea operatiunilor sau, dupa caz, adaugarea de comentarii utile in cod sau pe commit-urile de git. E foarte important aici sa n-o arzi “cowboy style” ca se duce totul pe pula super repede.

Periodic, o data pe saptamana sau mai rar/des in functie de volumul de munca si de cati sunt in echipa, niste teleconferinte de sincronizare fac minuni. E ca terapia in grup: fiecare spune la ce lucreaza, raspunde la intrebari de la altii ca sa inteleaga lumea mai bine lucrurile, se formuleaza planuri, se dezbat si se trag concluzii.

Este de remarcat faptul ca in functie de cat de OK este echipa si de cum se raporteaza membrii echipei unii la altii, cu atat mai productive sunt aceste teleconferinte. Suna a truism, dar daca raportul de forte este dezechilibrat, rezultatele nu vor fi chiar cele asteptate.

Lucrul asta merge super bine cand te cunosti cu aia cu care vorbesti, si bine cand nu te cunosti dar esti “on the same page” sau la acelasi nivel de cunostinte. Si prost, evident, cand nu exista deloc aliniere intre oameni, cunostinte si proiect.

Ce nu merge prea bine e cand faci lucruri remote si nu te-ai vazut niciodata cu oamenii cu care lucrezi si exista intelegeri diferite asupra aceluiasi lucru. Treaba asta am rezolvat-o prin a ma duce sa ma vad cu oamenii, sa vorbim, sa discutam si de alte chestii in afara de munca si atunci lucrurile se imbunatatesc.

Fara un pic de “personal touch” nu prea merge treaba asa cum ar trebui, si prin asta se elimina multa neintelegeri si sincope in colaborare.

Evident, sunt si lucruri care nu merg distribuit daca co-echipierii nu au experienta cu ceva anume si este si greu sa explici cum vrei sa arate lucrurile de la distanta. Oricate desene ai face, nimic nu se compara cu dusul la fata locului si explicat/aratat ce si cum. Dar aici se aplica treaba cu vizita la fata locului descrisa mai sus.

Ziceam la inceput ca “fiecare pe unde e”. Asta poate insemna mai multe lucruri:

  • fiecare e in acelasi timezone sau +/- o ora, maxim doua.
  • fiecare e pe continente diferite.

Pentru proiectele care necesita lucru cu clientul in timpul programului lui de lucru, atunci e  bine sa nu fii la prea multe ore distanta fata de client; ca nu e nici o distractie sa ai conferinte la 4 dimineata sau la 12 noaptea, sau sa incepi programul la 17 si sa termini la 02. Sau sa incepi la 4 dimineata sa apesi butoane. Cel mai important aspect fiind ca-ti futi tot ritmul circadian si o sa fii mereu defazat fata de restul societatii, da daca esti mai “special” e ok, nu pierzi nimic :))

Pentru proiecte cu activitati asincrone si fara restrictii, cum ar fi tichete care trebuie rezolvate/implementate oricand, atunci orice loc cu ceva Internet e suficient, ca poti fi si +/- 11 ore fata de client ca n-are importanta.

Astea fiind zise, cand lucrezi distribuit sau solo, ideal ar fi sa ai numai clienti care nu necesita sa fii si tu treaz cand sunt ei la munca, si in felul asta sa poti sa te plimbi peste tot in lume ca n-ai nici un impediment. Sau mai bine zis, asta ar fi “the perfect work/life balance” ;)

freelancing

diverse,

Problema, ca sa zic asa, cu job-ul e ca trebuie sa te duci la birou. Sa vezi oameni, sa interactionezi cu ei, chiar daca-ti place sau nu. Si sa stai la program. Nu peste tot e nevoie, da in mare parte cam asta e regula. Si pe langa chestiile interesante de la job,mai sunt si restul de cacaturi neinteresante si de-a dreptul complet enervante pe care trebuie sa le faci. Pentru ca ai sefi si pula mea, aia au idei. N-am vazut niciodata o fisa de post care sa nu se termine cu “si trebuie sa faci si orice alte lucruri pe care le zice sef’tu”. In caz ca au uitat aia de la HR sa scrie tot ce trebuie sa faci ca sa fie acoperiti legal.

Prin 2015 m-am gandit ca ar fi cazul sa renunt la ideea asta cu statutul de angajat asa in urmatoarea perioada. Mi-a placut in 2013-2014 treaba asta cu rolul de contractor prin desert. Vii, faci treaba, iei banu’ si pleci. Te eneverzi un pic, da la sfarsitul lunii te simti bine cand ai buzunarul greu :)) Cre’ca ce mi-a pus capac asa au fost cele 3 luni de UK cand ma sufocam in “procese si proceduri”. Cu chestiile astea sunt mai din topor asa: vreau sa fac treaba, nu sa ma fut in proceduri si sedinte si celelalte pisaturi corporatiste prin care unii si altii isi justifica existenta.

(poza luata cu nerusinare de pe imgur)

Si uite asa m-am apucat eu de prostitutie intelectuala. Pentru o suma oarecare, clientul are acces la cunostintele mele pentru o ora. Mai vrea o ora, mai baga niste fise. Ca la curve.

Pentru mine a cumva varianta OK de antreprenoriat in oferirea de servicii. Riscul e ca daca nu mai gasesc proiecte mai stau pe bara un pic, insa nu am stresul ala cand ai si angajati si te gandesti ce faci cu ei daca n-ai proiecte.

Uitandu-ma inapoi, e cea mai buna decizie de-am luat-o intr-o lunga perioada de timp. Imi pare rau ca nu m-am apucat sa fac asta cu mult mai mult timp inainte. Da-i prostului mintea cea de pe urma, cum zice proverbul…

Treaba asta e mai motivatoare ca orice bonus de l-ai putea lua ca angajat undeva: cu cat faci treaba mai buna, cu atat ai sanse sa mai ai contracte cu clientii si sa te recomande mai departe si tot asa sa iti faci un portofoliu frumos, sa castigi si mai multa experienta. Si sa faci bani. Ca pana la urma, trecand peste orice vise hippie pe care le mai am eu din cand in cand, fara bani poti s-o arzi romantic doar foarte putin timp. Si dupa o varsta parca dormitul pe jos intr-un sac de dormit sau intr-o masina nu mai e asa amuzat.  O dai de gard, nu faci bani, mori de foame. Cum zic americanii “it keeps me on my toes”.

Exista un singur stres, si ala e sa fii mereu la zi cu cunostintele, ca de aia te ia lumea – ca esti expert, cu ce se intampla in industrie, cine ce mai zice, cam ce se preconizeaza sa se intample in viitorul apropiat si tot asa. Bine, mult spus stres, ca e o asteptare normala sa fii la curent cu diverse chestii de pe langa tine. Noroc ca nu se fac revolutii tehnologice peste noapte.

Pe langa cunostinte, ce conteaza super mult e experienta. Din a mea am invatat ca daca stiu multe lucruri, pot sa iau decizii mai bune in proiecte, pot sa fac inferente mai bune cand ceva se strica si pot elimina repede posibile cauze sau pot gasi solutii creative.

Experienta cel mai bine si mai repede capeti facand lucruri variate si diverse. Intr-o zi o retea, in alta zi un deployment de servere, in alta zi un design sau o implementare de WiFi, mai o arhitectura completa de sisteme. Si bineinteles multa inginerie.

Daca trebuie sa faci treaba la sediul clientului, o sa ai mereu colegi noi, si cum contractele astea nu tin foarte mult, n-au timp sa te enerveze prea tare :)) Si cu unii chiar ajungi sa te intelegi OK si uite asa nici partea cu socializtul nu sufera prea mult.

Daca faci treaba la distanta, atunci si mai bine. Nu trebuie sa vezi pe nimeni in jur si poti sa-ti faci treaba linistit. Asta iarna n-am interactionat cu nimeni vreo 2 luni. Ma uitam pe geam, vedeam mormanul de zapada de afara, bagam repede un “Fuck this shit” si ma intorceam in pat la caldura. Singurele iesiri din casa erau la Mega Image si sa dau zapada jos de pe masina si sa fac curat in jur ca sa pot sa plec repede de acasa in caz de vreo urgenta ceva. Cumva, avand treaba, iarna asta am reusit sa nu ma ingras deloc stand in caz ca o leguma.

Dezavantajul in a lucra la distanta e ca te cam salbaticesti stand prea mult timp prin casa. D’aia in ultima vreme am inceput sa ma campez prin diverse firme, sa mai vad oameni la fata, chiar daca n-am nici un proiect cu respectivele firme.

Acum, cu treaba asta de freelancing, am cateva probleme:

  • Necesita foarte multe disciplina sa te concentezi la lucruri utile cand de exemplu ai de fapt chef sa te uiti la un film. Si nu se uita nimeni urat la tine ca e 11 si te uiti la seriale :))
  • Cateodata n-am chef de facut treaba cu zilele. Si asta ma costa mai mult decat vreau sa recunosc. Cre’ca mi-as da cu ciocanul in degete si cu tesla in coaie in acelasi timp daca as primi banii in avans si dupa aia ar trebui sa-i dau inapoi ca nu i-am muncit.
  • Nu scaleaza. Munca de facut e, dar nu te poti multiplica si nici nu poti munci 24 de ore pe zi. Si dupa 12-14 ore de munca zi de zi in perioadele aglomerate tot ce vrei e sa dormi si sa te mai trezesti peste o saptamana. Si cand esti liber si bagi acolo 3-4 ore pe zi iti doresti sa ai mai mult de munca. Si cand ai vrei mai putin si tot asa. Si piata e dispusa sa plateasca un om un maxim pe ora si nu poti cere mai mult doar ca esti tu super ocupat. Ca mai sunt si altii care stiu sa faca ce faci tu, si sunt mai putini ocupati. Si desi imi place sa cred ca’s super special, sunt la fel de super special ca restul de super speciali. Singura varianta e sa-mi construiesc o reputatie si mai buna, sa imi pun la punct niste procese de a face treaba super-eficient si atunci sa pot sa cer mai mult pe o bucata mai scurta de timp.

Pe langa cele de mai sus, cea mai mare problema pe care o am e ca atunci cand vine vorba de potentiali clienti si de explicat ce stiu sa fac, sunt mega autist. Adica pe scurt, nu stiu sa ma exprim in termeni prin care sa ma fac inteles. La intrebarea “ce stii sa faci”, se pare ca “ce vrei tu boss” nu e raspunsul potrivit… Da’ lucrez intens la asta sa invat sa ma promovez/vand mai bine. Noroc cu ma mai stie unul si altul si ma recomanda :))

Am primit un pic de feedback pe partea asta si se pare ca sunt prea exhaustiv in explicatii si nu sumarizez cum trebuie lucrurile importante. Cumva sunt constient de treaba asta, dar sunt un pic tras din spate de faptul ca eu cred ca daca cineva mai departe trebuie sa ia o decizie pe baza a ce spun eu, e bine sa inteleaga si cum am ajuns eu la concluziile respective. Asta si faptul ca mereu am fost deschis cu toata lumea.

Cel mai mare risc in treaba asta este sa sa se anuleze proiectul din senin si sa te trezesti ca daca aveai planuri, le poti tipari linistit pe hartie moale si dupa aia sa te stergi la cur cu ele. Si sa incepi sa-ti cauti proiecte noi daca nu cumva se anuleaza iarna cand e un moment bun sa te duci in vacanta.

Ce-ti da freelancing-ul e libertate. Libertatea de a alege ce vrei sa faci, cand vrei sa faci, cum vrei sa faci (in limite, ca poti sa ai cea mai mega geniala idee, ca daca clientul are buget de un arc cu sageti, n-o sa poti face niciodata un tanc de banii aia, desi tanc e ce-i trebuie). Si daca nu vrei sa faci ceva, iar e bine. Pana ramai fara bani :))

Bine, trebuie sa stii si ce sa faci cu libertatea asta, ca nu e chiar pentru toata lumea. Zic asta pentru ca am futut la timp liber… asa cu nemiluita. Ca nu stiam sa-l apreciez. Si acum nu mai pot sa-l iau inapoi. Ceea ce suge maxim, dar asa capeti experienta…

TL;DR: m-am facut freelancer, imi place, yay me!

PS: Nu mai scrisesem de mult p’aci, si nu, n-am mierlit-o ca am facut glume proaste la momentul nepotrivit, ci am avut super multa treaba si inca mai am. Si visez sa se termine anul o data sa ma duc intr-o vacanta super lunga sa-mi clatesc creierul.

the man rules

diverse,

1.   Men are NOT mind readers.

1. Learn to work the toilet seat. You’re a big girl. If it’s up, put it down. We need it up, you need it down. You don’t hear us complaining about you leaving it down.

1. Crying is blackmail.

1. Ask for what you want. Let us be clear on this one:
– Subtle hints do not work!
– Strong hints do not work!
– Obvious hints do not work!
Just say it!

1. Yes and No are perfectly acceptable answers to almost every question.

1. Come to us with a problem only if you want help solving it. That’s what we do. Sympathy is what your girlfriends are for.

1. Anything we said 6 months ago is inadmissible in an argument. In fact, all comments become null and void after 7 days.

1. If you think you’re fat, you probably are. Don’t ask us.

1. If something we said can be interpreted two ways and one of the ways makes you sad or angry, we meant the other one.

1. You can either ask us to do something or tell us how you want it done. Not both. If you already know best how to do it, just do it yourself.

1. Christopher Columbus did NOT need directions and neither do we.

1. ALL men see in only 16 colors, like Windows default settings. Peach, for example, is a fruit, not a color. Pumpkin is also a fruit. We have no idea what mauve is.

1. If it itches, it will be scratched. We do that.

1. If we ask what is wrong and you say “nothing,” We will act like nothing’s wrong. We know you are lying, but it is just not worth the hassle..

1. If you ask a question you don’t want an answer to, expect an answer you don’t want to hear.

1. When we have to go somewhere, absolutely anything you wear is fine… really.

1. You have enough clothes.

1. You have too many shoes.

1. I am in shape. Round IS a shape!

— e ciordeles de pe undeva de pe internet, nu mai stiu de unde. sue me.

random stuff

diverse
  • Au aparut puzderie de biciclisti prin Bucuresti. Ma bucura faptul ca prinde si pe plaiurile mioritice treaba asta cu mersul pe bicicleta. Din pacate majoritatea sunt complet imbecili cand vine vorba de regulile de circulatie: merg pe contrasens, traverseaza calare pe bicicleta trecerile de pietoni, trec pe rosu la semafoare si alte cele. In ritmul asta o sa ajungem cum a fost si cu scuterele: permis de bicicleta.
  • Bateria la Mac tine cam aproape o zi (adica de dimineata pana dupa-masa/seara) daca doar scriu cod (adica niste abominatii in bash, ca programare nu stiu) sau fac chestii sysadminice, gen SSH sau Remote Desktop.
  • “Cand nu stii ce sa zici, inventeaza ceva ce suna bine.” – cam asta pare sa fie noua regula la mecanicii auto. Imi scartaie in dusmanie franele pe fata atunci cand franez in curba la viteze mici. Explicatia oficiala este ca “placutele de frana sunt din compozit” si cand sunt rotile sunt un pic bracate scartaie. Ma enerveaza teribil faptul ca nici n-am timp sa respir sa ma pot duce la alt service pentru o diagnoza cum trebuie.

argentinian dinner

diverse

In seara asta la Novotel fu un eveniment despre chestii argentiniene, in principal tango si mancare. Dupa aia am aflat ca maine e ziua Argentinei, asa ca “Feliz aniversário, Argentina”!

Treaba a inceput cu mancare specifica, n-as putea spune ce am mancat exact ca n-am intrebat, s-a continuat cu un concert de muzica de tango la pian, dupa aia dupa gust cu un muschi de vita sau alte chestii. Eu am ales vita ca na, toata lumea se gandeste la vita cand se gandeste la Argentina :)) Dupa s-a continuat cu dans de tango si un recital sustinut de o tanti cu valente de soprana. Tanti asta a cantat ok-ish asa, dar nu mi-a placut mie ca am stat cu ea la masa si avea un pic de figuri in cap si cumva mi-a afectat perceptia despre cantat.

Vinul a fost de la o crama din Mendoza, cica cea mai faimoasa de la ei conform reclamei :)

Ca si impresie artistica generala, nenea de la pian canta super bine si vinul a fost bun :) A, si desertul la fel, a fost foarte bun.

Eu m-am dus la eveniment in blugi si-o camasa verde, iar cam toti aia de acolo erau imbracati de nunta sau de seara. M-am gandit un pic si am zis ca daca e sa comenteze careva, eu am venit sa reprezint Oltenia in culoarea traditionala verde-praz :) Asta pentru ca nu se putea sa ma nimeresc si io cum trebuie…

aparare in caz de ninja

diverse,

De cand am revenit un pic pe plaiurile mioritice, din cand in cand mai trebuie sa prestez chestii, ca deh: chirie, facturi, mancare, haine si alte cacaturi de oameni mari de care nu mi-a zis nimeni inainte sa ma fac om mare.

Si pe la biroul unde imi mai petrec niste ore din zi din cand in cand, am colega pe care m-am hotrat s-o antrenez sa fie mereu pregatita in caz ca o va ataca vreodata un ninja.

Cum decurge asta:

  • eu merg tiptil, tiptil prin birou fara sa fiu vazut
  • ma pun in spatele ei
  • ii bag cate un deget in coaste pe lateral, in acelasi timp, fix la punctul care trebuie pentru efect maxim
  • ea scoate sau nu sunete ciudate (la inceput tipa de fiecare data, acum mai rar spre foarte rar, si doar datorita antrenamentului)

Intr-o zi a venit mandra sa-mi spuna ca venise un coleg full time la ea sa-i zica ceva si s-a nimerit omul in spatele ei si ea s-a intors sa-l plezneasca direct, asa cum am antrenat-o. Din pacate s-a oprit un pic la timp. Si din pacate pentru ea, trebuie sa continui antrenamentul pana cand nu va mai conta cine e in spatele ei: cum a simtit prezenta, cum sa se intoarca si sa-i dea bucata.

Asa se dovedeste un ninja: prima oara ii dai bucata, dupa aia il intrebi daca avea intentii prietenoase.

minidebconf bucharest 2015

diverse,

Weekend-ul asta s-a tinut un MiniDebConf in Poli si m-am dus sa vad si eu cum e cu Debian-ul asta :)

Programul a fost asa: http://bucharest2015.mini.debconf.org/schedule.shtml. Sper sa puna si prezentarile online candva.

Prezentarile in prima zi au fost de nivel incepator, mai mult bazate pe filozofii, chestii de privacy cam ce mai face lumea si cum, mai nimic tehnic. Inclusiv chestiile de Tails a fost mai mult despre cum poti contribui, ce e proiectul si ce face, fara a intra in detalii tehnice.

A doua zi au inceput un pic hardcore cu chestii despre machine learning, capitol la care tot ce am putut sa zic a fost “I know some of the words”. Dupa aia a fost prezentata munca unor contributori la kernel cu scris/refactorizat de drivere si de implementat capabilitati noi. S-a terminat tehnic cu o mica introducere in limbajul de programare Go.

Pranzul din prima zi a fost interesant, pentru ca este la moda miscarea asta cu feminismul in tech si toata logica a fost aruncata pe geam, because reasons. Si uite asa feministele au avut un incident neplacut o data si dupa aia toata lumea a fost bagata in aceeasi oala. Era pe acolo o tanti care era foarte hardcore cu feminismul, bias-ul in tech si alte chestii de genul asta. Un participant a incercat sa discute logic cu ea, dar pana l-a urmat si-a cerut scuze ca l-a mancat in cur sa deschida subiectul si a plecat de langa ea. Eu am zis ca e din cauza ca tipa era frantuzoaica si asta explica multe (mai ales lipsa de logica), si mult mai simplu decat sa incerci sa ii explici ca nu toti barbatii vor s-o futa.

Seara am fost la masa in Piranha si langa mine s-a nimerit un gigel care avea “serious issues” si era complet incoerent, vorbea singur, scria chestii pe servetele, se baga in seama complet pe langa subiect. Un fel de Suca lasat prea mult in soare cu capul descoperit.

Azi la pranz a fost de trollat o moldoveanca, cu care am facut pauza in timpul prezentarilor si seara am mai trollat-o vreo 2-3 ore pana ne-am plictisit. Inca nu stiu ce era in neregula cu ea, ca sa stea asa la trolling atatea ore si sa mai si puna paie pe foc… ori asa era ea, ori e feminista din aia undercover si o sa se ia dupa aia de barbati ca sunt porci. Din pacate pentru ea, a fost trollata de ambele sexe la greu, chiar as putea spune mai rau de femei decat de noi :)

All in all a fost distractiv, am vazut si punctul de vedere al altora, am cunoscut oameni noi si a trecut weekend-ul repede de tot, mai ales ca am plecat dimineata si m-am mai intors seara.

Conferinta a fost transmisa live pe Youtube si filmarile o sa fie procesate si puse la dispozitie dupa, pentru cei care n-au apucat sa vina sau sa se uite la stream.

eecc 2015

diverse,

…sau East European Comic Con 2015 pe numele complet.

A fost pe 8-10 Mai si m-am dus si io sa vad, mai ales ca trebuia sa fie un fel de DreamHack mai mare plus competitie regionala de Cosplay pentru World Championship.

De cand nu m-am mai jucat, am recunoscut foarte putin personaje din Cosplay. Adica in afara de Joker, o gramada de Harley Quinns si vreo 2 sau 3 Lara Croft, in rest pauza.

Mi s-a parut interesant faptul ca femeile au fost intr-un numar impresionant la Cosplay. Barbati in afara de un Joker, niste unii cu pusti si niste cavaleri nu prea. Pana si Assassins Creed aveau femei imbracate in cosum de barbati. Cred ca s-au schimbat treburile “de pe vremea” mea si acum sunt mai multe gamerite decat gameri.

Au venit vreo 4-5 sau 5 actori din care am recunoscut vreo 3:

Au fost prezente multe magazine cu Comic Books ca si specific de activitate, ocazie cu care am aflat ca in Bucuresti se vand Comics originale – habar nu aveam ca exista.

La un fel de etaj erau artisti grafici care desenau live chestii si puteai sa le cumperi lucrarile – asa mi-am luat eu de la Terapia de Basm 4 volume cu autograf de la desenatorul principal.

Tricouri cu tot felul de eroi din benzi desenate, filme sau seriale. Ocazie cu care mi-am luat si eu vreo 3 sa le mai rulez pe alea de le am :)

Au fost si ateliere de pictat figurine din jocuri, foarte interesanta ideea.

Sunt niste oameni care au niste benzi desenate numite HAC si m-am tot invartit io pe acolo si nu priceam de ce ti le-ai denumi HAC daca esti roman. Initial m-am gandit la hacuit, dar nu pareau. A doua zi m-am dus sa ma uit pe ele si de fapt se cheama Harap Alb Continua si prezinta cumva continuarea povestilor cu Harap Alb intr-o formula mai de Comics asa.

Ce-a fost mai putin placut:

  • Lipsa aproape totala de ventilatie inauntrul centrului de expozitii (daca nu tineau usile deschise ar fi fost sugere maxima)
  • Nu se putea trece direct dintr-un pavilion in altul si trebuia sa o iei pe dinafara si a cam supt ca intr-una din zile a plouat.
  • Doar Spring Time vinde mancare acolo.

Per total a fost o experienta interesanta si as vrea sa vad cum e la unul din ala super mare, precum cel din San Diego.

talent show

diverse

“Due to new friends” azi am ajuns pe la scoala americana (AISB) la un Talent Show la care au fost participanti de la vreo 6 scoli internationale din Bucuresti. E primul eveniment de genul asta la care am participat si experienta a fost cam aia din filme, cand elevii fac chestii si parintii si colegii aplauda :)

Inceputul a fost foarte tare, cu un teatru de umbre care a avut ca tema o alegorie a vietii, iubirii, razboiului si inevitabil a mortii, cu o coloana sonora pe masura.

Au fost 3 tipuri de “performance”: dans, muzica si teatru.

La muzica s-au cantat fie piese originale scrise de formatii de liceu sau cover-uri dupa piese celebre, la dansuri au fost de la balet la break-dance, iar la teatru a fost o singura piesa care a fost psycho, dar foarte calumea si cu twisted end.

Pe cat ma pricep eu, unii de acolo sunt super talentati si cu viitor in treaba asta cu muzica sau cu dansul.

La sfarsit s-au dat premii pentru “runner up” si locul intai.

Spectacol frumos au facut si MC-ii, care cred ca erau elevi acolo la scoala.

Overall experienta a fost mai mult decat pozitiva si a fost o surpriza foarte placuta, mai ales ca habar n-am avut unde ma duc pana in ultimul moment.