Tag Archives: calatorii

koh samui on the quite expensive

29-30/12/2015

Am plecat io ca o flocirirca din Bangkok spre Koh Samui cu cea mai ieftina varianta posibila: autocar + ferryboat, totul la minunatul pret de doar 900TBH.

Rendez vous cu plecatul a fost la 17:30 in Bangok iar in Koh Samui la hostel am ajuns la ~14:00 a doua zi. Asta 2 autocare mai tarziu, niste asteptat, un ferryboat si un minibus. Fuck me dead and call me grandpa.

Asta e din categoria: economisim bani de cazare o noapte luand transport noaptea :)

Pe drum am gasit un coreean cred sa-mi dea niste apa ca io am uitat sa-mi iau, stopul de jumate a fost vreo 6 ore mai tarziu cand eram lihnit de foame, am dat 60TBH pe niste orez pe care au fost aruncate niste bucati picante de carne. Mi-am luat apa si niste Oreo sa mai am ce rontai.

Dormitul in autocar e cam imposibil pentru mine, mai mult am motait asa, da nu m-a ajutat prea tare, asa ca la un popas am ajuns mega rupt. Am luat la intamplare un sandwich de acolo, l-am halit, am asteptat vreo ora jumate aproape doua un alt autocar, iar am mai mers cu el, iar sandwich. Asta super bun. Nu conta ca era paine cu niste chestii, da ajungi in momentul ala in care ti-e asa somn si foame ca nu mai conteaza prea tare ce mananci atata timp cat mananci.

Teapa, ca in primul ferryboat n-am avut loc, am mai stat juma de ora – o ora pana la al doilea, cam o ora jumate cu ferryboat pana pe insula. Eram asa intr-o stare din aia de intre viata si atipire, am mai bagat un sandwich.

Cand am ajuns eram asa rupt in gura de somn ca nici sa dorm nu puteam. D’aia m-am dus si-am bagat un Bacardi Breezer, sa ma ia nani. Dupa am fost la un masaj ca ma dureau toata, m-a dat o tanti de acolo cu crema din aia ‘chinezeasca’ sa scoata durerea din oase, buna treaba.

Cazarea e la un gigi englez insurat c-o bastinasa, si in adevaratul spirit englezesc totul e facut la furat: ventilatoare in loc de AC; fara gel de dus la baie; WiFi incet, ca vorba ceea, suntem in vacanta, unde ne grabim.

Pusei ceasu sa sune seara, sa ies in oras, sa stau mai tarziu, sa am motiv sa dorm maine muult de tot, sa nu ajung sa dorm de revelion.

 M-am sculat fara ceas, am iesit buimac la plimbare, am baut niste Mojito si m-am dus sa ma culc.

31/12/2015

Am dormit ca porcul pana la 13 asa, de eram umflat ca o broasca. De somn, nu de altceva :)) Inchiriai un scooter de la pisti asta unde stau si dadui o tura de insula. Ocazie cu care invatai niste chestii:

  • cum sa merg pe partea gresita a drumului, ca saracii oamenii au fost invatati prost de englezi cum e cu condusul.
  • cum sa ma descurc intr-o mare de oameni pe scootere, masini cand totul e pe dos
  • sa ma strecor printre chestii fara sa-mi mai fie tarsala.

M-am plimbat pana abia mi-am mai gasit drumul, ca telefonul nu puteam sa-l tin pe bord asa ca trebuia sa ma opresc din cand in cand sa ma uit unde sunt. Am ajuns asa cu vreo 40min inainte de timpul la care ar fi trebuit sa plec spre petrecerea de revelion. Apucai sa-mi fac baie, sa-mi pun toale pe mine si sa imi incarc telefonul un pic. Microbuzul intarzie, cum e normal pe aici, ca indicativele orare sunt asa… cam cat dureaza 5 minute la femei.

Anyway, a vebit intr-un final microbuzul si ne-a lasat, pe mai multi de la hostel la malu golfului, la o coada de intrat pe barca. Ca barca de capacitate mica, si inainte aveau prioritate aia cu VIP si dupa aia muritorii de rand. Pe la un 10 fara un pic m-am urcat in barca, cu picioarele in apa ca nu era ponton, si top top pana pe Koh Pha Ngnan la Full Moon Party.

Full Moon Party asta se tine pe plaja, cat e ea de lunga, unde sunt cluburi unul langa altul, fiecare cu muzica lui, bautura lui… dar aceeasi plaja. Mai bine zis juma de party e in mare, ca pana la o anumita  ora e reflux si se mareste plaja si poti dansa si chestii, dupa aia flux si  te trezesti dansand in apa :))

Housereala maxima, am bagat niste galeti cu Mojito (cam de cand am ajuns pe aci numai Mojito am baut) si 3/4 dintr-un pahar de vodka RedBull, ca mojito era doar la galeata si cre’ca saream calul daca mai bagam o galeata. Oricum, una din galeti nu stiu ce avea in ea, da sigur nu erau ingredintele de mojito ca alcoolul parca era din ala metilic de curatat componente electronice :))

Bangkok Bunny back in action, ca sa zic asa. Nu stiu ce au asiaticii cu chestiile cu animalute, da parca dau dracii in ei cand vad chestii fluffy.

Am bagat un Pad Thai de control, ca incepuse sa mi se faca foame, am mai luat doua guri de vodka si m-am dus spre barca, ca deja mi-era frig la picioare asa.

Am mai ars-o vreo ora si ceva la coada, ocazie cu care mi-am adus aminte ca nu-mi placeau mie englezii prea tare inainte, da acu sa dea dracii daca imi plac in vreun fel. Mai era o indianca la coada de a vorbit non-stop, se lauda ce tare e familia ei din Mumbai si cum au ei servitori and stuff.

La sosire pula transport spre hostel, asa ca am luat pe unul cu scooter sa ma duca. Mai pe scurtaturi, mai pe drum drept, am nimerit-o pana la poarta.

 01/01/2016

M-am trezit voios pe la 10 asa, fara dureri de cap, doar un pic cu somn in mine, da deja m-am obisnuit cu ideea. Cum ziceam, ieri am inchiriat un scooter, si azi fu zi de plimbat.

Am mers aiurea pe coasta, am mai facut niste poze, am mai stat un pic. De halit dimineata am cam sarit peste, la pranz asa am bagat o supa de cocos cu banane. Buna la gust, da s-a dovedit o idee proasta, ca mi s-a facut o greata ceva de speriat.

Dupa distractia cu supa, am luat-o la plimbare sa ma duc sa vad ce au la zoo, dar nu m-a impresionat deloca pretul, un pic cam mare mi s-a parut la 950THB.

Din greseala am ajuns la templul unui calugar mumificat, care a murit prin 1987 asa, foarte faimos se pare ca manca doar o data pe zi, iar restul timpului il petrecea in meditatie. Pretty nifty, mai ales ca era expus acolo la vedere. Ce mi s-a parut misto, e ca la intrare in templu zicea ca ‘take an incense and spend some time free of everything’.

Tot mergand asa pe drum, am gasit semn catre o cascada si sagetica dupa sagetica am ajuns unde trebuia. Bine zis unde incepea. Ca fiind cascada, trebuia sa curga de undeva.

In cel mai cocalareste mod posibil, adica in slapi, m-am apucat sa escaladez dealul pana la cascada. Doi kilometri mai tarziu, prin padure tropicala, am ajuns sus, am facut poze, am stat un pic sa aud apa si ghici ce? Trebuia sa cobor. Tot pe acolo, tot in slapi. Tin sa raportez ca am resusit sa nu-mi rup nimic si nici sa nu ud telefonul. Am un stres maxim cu asta.

La baza cascadei am facut o poza la un Buddha cu niste serpi si m-am dus spre scooter, ca voiam sa ajung cam in diagonala de unde eram. Surprizaaaa, pana pe spate. Am luat-o la tarat pana am dat de unul sa-l intreb daca stie unde pot sa fac o pana. N-a stiut, da a intrebat o vecina, care a sunat undeva dar din pacate era inchis unde stia ea. Mi-au zis in schimb ca inainte pana in intersectie si dupa aia stanga, ca la 100m e un service.

Service inchis, ca ‘today is happy new year’ si lumea nu prea lucreaza.

O tanti de plimba copilu pe un scooter mi-a zis ca la 1km in fata e un alt service, asa ca ia-ma si impinge la scooter. N-am ajuns eu prea departe, ca se intoarce si zice ca ‘sorry, closed’. Bagami-as pula zic, cum sunt io la dracu in praznic cu pana la scooter si pana la hostel sunt cam ~25km asa de mers, ca in mijlocul insulei e un fel de deal si nu poti sa o tai pe de-a dreptul.

Am obosit la impins si l-am parcat pe strada, gandidu-ma ce sa fac si de unde sa gasesc pe cineva sa ma duc cu tot cu scooter la hostel si sa vad cat o fi halatul la reparat.

Cum stateam io asa cuminte, trece o tanti pe langa mine, se opreste si-mi zici ‘hello, you have same problem as me’. Si ea cu pana, si eu cu pana. Zic ‘yes, flat tire’.

Ca cica hai ca stiu eu un service 200m mai in fata, iau la impins pe drum, ajungem acolo, inchis, mergem un pic mai in fata la altul, inchis. Se mai converseaza ea in thailandeza cu conationalii ei, hai ca stim service, ‘follow me’. Si ajungem pe niste stradute la un nene de suda ceva la un moto. Ii arata problema la scooterul ei, dupa aia la al meu, si zice ala de la service ca se face.

Moama deci nu stiu cum sa descriu ce bucuros am fost ca o sa-mi repare roata si nu o sa ajung poimaine inapoi la hostel cu scooterul in brate.

Termina omul de facut ce-a facut, il intreb cat face, si sa-mi pice fata: 150THB. Eu deja ma gandeam ca mama ce ma fac ca mai am doar 1000 si daca o fi scump ca ‘happy new year’ si alte cele. Ii dau 200, ii multumesc, el sa dea rest, zic nu coae, tine-i, ca nici nu stii ce bine mi-ai facut. Bine, i-am zis in engleza mai pe scurt :))

Si contra-cronometru, ca era 17 am incercat sa ajung unde tot voiam sa ajung, catch-ul fiind sa ajung inainte sa apuna soarele. Aproape ca ajunsesem, da vinerea strada inchisa, loc de parcare ioc, asa ca am zis ca mai bag maine o fisa.

Am ajuns la hostel mega rupt in gura de somn, de oboseala, de de toate.

Azi in timp ce-o ardeam asa hipstereste pe scooter, ma gandeam ca s-a mai dus pulii de suflet un an, din care jumate m-am invartit ca un coi intr-o caldare pana am aflat de ce, iar ailalta jumatate am fost productiv si am facut chestii cool. Cre’ca 2016 o sa fie anul in care chiar o sa ma apuc de programare, ca anu trecut daca nu eram istet, o sugeam maxim si numai cu programare m-am scos.

Seara am gasit un fel de terasa cu mai multe restaurante si am halit caracatita (octopus) si creveti cu sos chilly de mai aveam un pic si-si dadea gura demisia, iar la desert… porumb copt :)

Ah, si acu sunt bronzat tractorist si presimt ca maine o sa ma usture maxim. Ca asa se intampla cand stai la soare de la 10 pana la apus :))

Inainte sa ma duc la masa de seara, eram obosit si am zis ca sa-mi fac baie, ca mi-era rau. Si baie mi-am facut, dupa aia in bataia vantului pe scooter. Acu am paru dat in toate partile ca asa s-a usacat de la viteza, da si barba arata ca alora de la ISIS, ca s-a rasfirat de la vant si ea. Cre’ca daca ma mananca in cur acu sa fac o gluma proasta cu ‘Allahu Akhbaru’ mi-o iau fara drept de apel :)) As putea incerca pe 4 cand am urmatorul avion, fix in aeroport.

Gasit niste englezoaice de stat de vorba cu, ca sa treaca timpul. Culcat pe la 2 cred.

 02/01/2016

Trezit la 11, iesit la cafea si la cautat de mancare. Toata mancarea gasita fu scumpa, si uite as am ajuns la Mec, unde pentru doar 260TBH cafea maaaare si un dublu cheeseburger. E inadminisibil sa ti se ceara 150TBH pe un Pad Thai cand ar trebui sa fie maxim 60TBH.

Cam teapa overall, raportat la pret/calitate, venitul pe insula. Nu e cacator de scump ca la Mamaia, preturile sunt asa… de centru vechi in Bucuresti, dar tot scump comparativ cu restul tarii.

Imi anulai toate rezervarile pe mai departe, ca pare’se ca e o idee proasta. Hostelurile taxeaza in functie de perioada, asa ca nu conteaza cand iti face rezervare, iar intr-un oras sunt suficient de multe sa nu ai dileme ca n-o sa gasesti cazare.

 La pranz, stat in dormitor, cu toate alea trase pe mine ca sa nu ma manance sa ma mai parlesc iar ca ieri. Pe dupa-masa asa imi adusei aminte de unde voiam sa ajung ieri, ma pusei pe scooter, cu telefonul in mana si Google Maps si scheme pana la destinatie.

Sunset by Angelina. Asa se cheama destinatia, si e un bar micut langa intrarea de la Big Buddha. Recomandat de dudu de cand a fost p’aci. Bagat niste suc proaspat de cocos, care de fapt inseamna o nuca de cocos proaspat sparta deasupra si cu un pai in ea. Mai natural nici ca exista.

Dupa ce baui sucul, comandai friptura de ton, medium-rare, fix cum trebuie. Deci super-mega-buna, se topea in gura. In timpul asta soarele incepu sa apuna asa romantic peste insula. Asta e genul ala de bar in care iti duci gagica s-o impresionezi pana e toata uda. Da cum eu o ard solo pe aci, imi luai un Mojito ud si privii apusul.

Dupa asta plecai spre hostel, ma prinsei singur cum sa ajung inapoi fara sa ma ratecesc nici macar o data, facui iar giratoriu. A, nu stiu daca mai zisei, da azi am trecut la nivelul urmator la mersul pe partea gresita a drumului: sensurile giratorii :))

Incepe sa-mi placa jungla asta cu jde’mii de scootere de strada, chiar ma simt asa in largul meu. Nu mi-e un singur lucru clar: cum mortii ma-sii functioneaza prioritatea de dreapta, ca io acu fac cum am vazut la astia, da nu stiu daca e ce trebuie sau merg la plezneala :))

La hostel nu mai stiu ce facui, da plecai iar, si ma dusei unde am fost si aseara, in curtea aia cu mancaruri diverse, ca aveam chef de inghetata de cocos. Si gasii in schimb niste tanti de fac pe loc inghetata din fructe. Iti alege fuctele si au un fel de placa de gheata si le mesteca si le mesteca pana iese inghetata. Nu stiu daca exista ceva mai natural ca asta. Laptele ala de-l turnara peste avea o culoare un pic dubioasa. Daca mor, nice knowing you, e domeniu platit pana in 2019. Daca nu mor, n-o sa mor :))

2 chestii:

  • Megaimage-ul astora se cheama 7 Eleven si sunt peste tot, unul langa altul, unul peste altul.
  • secretul statului ieftin aci e sa bagi Ramen Noodles non-stop. Un fel de Vifon de se gaseste in .ro. Iti umfla matul si gata, de 2EUR esti satul juma de zi. Acum imi explic io de ce toti astia cu care m-am intalnit au job-uri naspa, da calatoresc in dusmanie :))

Se pare ca noapte era la mine in cap ca apusese soarele, da era doar vreo 7 asa :)

Iesii din nou pe strasse cu scooterul  buburuza, ca arata ca un din ala din desenele animate japonze, asa super colorat si dragalas si chestii. Pe langa lac e un fel de targ, in care canta lumea, danseaza, se vand chestii ieftine si toate cele.

Mi-am luat un desert foarte gustos, da habar n-am sa zic cum se cheama, am vazut ca e cu dulce si ca altii il mananca :))

Cand sa plec de acolo am auzit muzica de bumtzi bumtzi si m-am dus ca musca dupa lumina, sa vad ce e. Intr-o parcare mare erau niste oameni stransi cu masini tunate pentru chestii audio si puneau muzica. In princial pick-up trucks sa aiba loc de muuulte difuzoare si boze si amplificatoare si chestii.

Partea cea mai cool si cu cap din tot aranjamentul asta e ca toate masinile primeau semnal de la un singur DJ care punea muzica, asa ca era aceeasi muzica peste tot, doar intensitatea si claritatea sunetului varia in functie de calitatile masinii la care ascultai.

Incepe sa-mi placa pe scooter in aglomeratie cu masini si alte scootere si fiecare sa mearga cum s-o nimeri. E nebunie, da e asa misto. Weee.

Ma tunsei la un nene, ‘a little bit’ ca incepusem sa arat a homeless asa. Cel mai mult ma deranja mustata, ca se face tare rau cand creste si ma enerveaza. Bine, nici cu barba nu mi-e rusine ca atunci cand mananc tre sa ma duc s-o spal ca raman chestii pe. Acu arat asa un pic mai normal.

Tunsul, negociat, sunt mandru de mine, de la 200TBH la 150TBH. Ma scosei de-o apa si de un plin la scooter maine :))

03/01/2016

Aseara dupa ce m-am tuns si barbierit, mi-am facut dus si dupa aia in pat sa ma usuc. Si m-a tras curentul de la ventilatoare de m-am trezit de dimineata rupt de cap, de oase si cu o stare din aia de om baut. Si tot ce-am baut aseara a fost apa.

A, cum ma plimbam eu aseara pe insula, mi-am adus aminte ca in 2015, din cat am baut, nu a fost o data in care sa ajung sa borasc. Mereu m-am oprit cand trebuie. Ceea ce e remarcabil, avand in vedere faptul ca eu cel putin o data pe an beam pana isi dadea ficatul demisia vreo cateva zile.

Fusei la Subway sa bag un sandwich sa-mi revin, o cafea la Mec, ca aci e o problema sa gasesti o cafea okish. Ori e mica si scumpa, ori e mare si proasta. Aia de la Mec e undeva la jumate :))

Comandai taxi pentru aeroport, sa nu imi mai bat maine dimineata capul cu asta. In sfarsit plec de pe insula. Woohooo!

Asa overall n-a fost rau pe insula, dar atractiile sunt putine si scumpe, am cheltuit cateva sute de euro cu revelion, cazare, mancare si alte cele. Da o sa fie iar bine cand ajung pe continent, ca mai multa lume, competitie mai multa si n-o sa mai coste un Pad Thai 120TBH, o sa fie 50TBH cum e normal.

O sa aflu in cateva zile cat a fost halatul dupa ce se aproba toate tranzactiile in asteptare.

Ma apucai iar sa ma plimb, ca tot mai am scooterul pana maine, si ajunsei pe undeva prin Lamai si bagai un Caipirinha pe o plaja. Buna treaba asta cu bautul si condusul pe aci. Dupa aia ma intorsei, mai dadui vreo 2-3 ture si facui o mica pauza.

Ma mirosii si cum incepusem sa miros a sconcs, ma dusei sa-mi fac un dus. Dupa aia ma dusei iar la plimbare. Acu ma plimbam cu un scop, ca incepu stomacul sa ghiortaie c’ar vrea haleu. Bagai un Red Snapper pe gratar si-o apa plata, asa sanatos.

Dupa aia facui plinu’ la scooter ca tre sa-l predau cu el facut, si imi luai o napolitana, ca asa mi-era pofta de ceva dulce…

Oamenii astia sunt cu scooterele si cu copiii cum sunt olandezii cu bicicletele: de mici ii pun pe scooter si ii cara peste tot. Singura diferenta notabila fiind faptul ca ‘safety’ nu conteaza asa tare pe aici. Intregi familii (2 adulti si 1-2 copii) pe un scooter o data :)

O alta chestie, bai au asiaticele astea niste inalte de-ti trosnesc urechile. Cre’ca de aia barbatii de aci sunt toti spasiti, ca daca le face una panarama o belit timpanul. Mai ales cand striga pe strada: Maaaaasssaaaaaaaaa (ca nu stiu sa zica massage complet). Tiuiala instant :))

 Astea fiind zise, eu ma duc sa dorm ca dimineata tre sa impachetez si restul de rucsac.

A, distractia asta cu insula cre’ca m-a dus la cateva sute de euro fara gres, da o sa vad cand m-oi uita pe un extras.

bangkok on the cheap

Intr-o seara stateam io cu cucu’n sus si ma gandeam ca ar cam ca fi cazul sa o tai si spre alte meleaguri. Si uite asa mi-am luat un bilet, mi-am pus rucsacul in spate si m-am dus in Bangkok. Cu ocazia asta am bifat si vreo 6 ore intr-un A380.

25-26/12/2015

Am ajuns pisat pe mine de somn ca jet lag, dupa aia diferenta de fus orar si nu te poti pune sa dormi la 3 dupa-masa ca dupa aia esti defazat de tot. Asa ca m-am dus sa ma plimb. Si m-am plimbat pana am facut basici la picioare. Literalmente. Dupa aia m-am dat cu tuktuk-uri prin oras ca e rapid si ieftin.

Am bifat in prima zi asa:

  • mancat greieri (astia’s buni, da merg cu ceva sos)
  • mancat scorpion (are un gust nasol, da’ YOLO)
  • durian (pute, da asa bun gust are, ala de l-am mancat io la a doua bucata incepusem sa lacrimez de la miros ca era ca atunci cand toci ceapa…)
  • vizitat Nana Plaza, una din cele 3 zone de pierzanie maxima din oras.

Am baut mojito la galetusa, ca era ieftin (400TBH juma de kil), m-am conversat c’un englez de stat in Geneva care se plangea de tiganii din Romania. Nu stiam ca au ajuns si pe acolo, da acu stiu.

Dupa aia m-am imprietenit cu unii pe la hostel si am stat de vorba pana pe la vreo 3. Bineinteles ca azi m-am trezit iar pisat de somn, ca de la 3 la 10 cu altii care fac zgomot pe langa tine nu e combinatie mare.

Am nimerit vreo 2 australieni si o elvetianca. Aia din ‘down under’ erau tari in glume, da i-am potolit repede. Dupa aia fiecare s-a apucat sa zica ce show-uri total incorecte politic stiu, am castigat detasat cu Brickleberry. I-am mai potolit o data. Elvetianca era chitita sa mearga cat poate de repede prin Myanmar, sper sa-i iasa, sa zica cum e pe acolo.

Anyway, trezit, facut toaleta, si am plecat la Chatuchak, cea mai mare piata de weekdend din toata Thailanda. E un fel de Europa, doar ca exagerat de mare, am ajuns la 12 si pana la 4 n-am apucat sa ma plimb peste tot. Cum ma culcasem la 3, azi din nou rupt in gura de de somn.

Am gasit acolo cam tot ce-as fi vrut, de la haine, la mancare (din aia facuta pe loc cum trebuie), la animale, pasari si pesti. Inclusiv tot felul de ganganii vii, presupun ca mancare pentru animale sau de unde’si cumpara astia chestiile de le prajesc si le vand la lume :)

Dupa piata, inapoi spre Khao San Road unde e hostelul, bagai niste ‘sticky rice’ cu mango. Ocazie cu care am inteles de ce e lumea asa innebunita dupa ‘sticky rice’. Deci moama cat de bun poa sa fie.

Azi primii bilet de intrare la muzeu la Grand Palace sa vad stuff cu Budha, asa ca maine, Budha time!

So, terminai cu piata, si la plimbare prin Khao San Road care intre timp aflai ca e Mecca backpacker-ilor in Bangkok. Am ales bine la intamplare :)

Bagai un o supa curry cu rata de-mi lua foc gura, abia astept dimineata sa doara si partea a doua :)) De fapt nu prea, dar nu o sa am ceva de zis in privinta asta.

Dupa care, cu un argentinian de a venit aseara si cu elvetianca zic hai sa bem sa ne veselim, ca asta (argentinianul) pleaca maine dimineata. Da cum mai aveam in buzunar doar 200TBH, zic stai sa mai scot de la ATM niste bani. Bag cardul, zic ca vreau niste bani, tranzactie refuzata. Bag alalalt card, la fel. Primu’ gand a fost ‘sa-mi bag pula, mi-a furat careva banii din cont’. No problem zic, ma duc sa umblu in internet banking sa mai mut bani dintr-un cont in altu, retrag cat trebuie si vad io dupa aia cu banca ce si cum. Surpriza, pula token, l-am uitat acasa.

Si uite asa ma gandeam ca’s in Bangkok cu 200TBH si fara bani si fara token. Si in vreo 2-3 zile trebuie sa produc bani de bilet de autobuz. Le zic alora cu care eram problema, si s-au oferit sa ma ajute. Asa ca am facut ce face orice adult responsabil cand e in pula cu satelitul si nu mai are bani: i-am dat pe toti pe o galeata de alcool. Era 400, eu 200, elvetianca 200 si uite asa am postit o galeata de alcool cu ultimii bani. Si un Lucky Strike japonez de la argentinian. Vorba ceeea, o ultima tigare in caz ca ‘shit gets serious’.

Muzica buna, am filosofat, am mai supt din galeata si dupa aia cu gandul sa sun la banca sa vad daca e groasa sau doar asa, de verificat pulsul si crescut adrenalina. Se pare a fost partea a doua. Bancomatul de unde incercam sa retrag voia tranzactie pe baza de banda magnetica, banca vrea doar Chip&PIN asa ca mi-a dat prin gura. Buba e ca in ziua precedenta scosesem de la aceeasi banca fara probleme, dar se pare ca au bancomate cu versiuni diferite de capabilitati. Ceea ce cam suge, ca nu scrie pe ele si e riscant sa ma trezesc cu cardul clonat aiurea.

27/12/2015

Azi m-am trezit pe la 12 pentru ca galeata cu alcool, au facut unii la zgomot maxim, anyway, tot cu somn. Dusat & stuff si dupa aia m-am invartit ca un coi intr-o caldare sa caut cafea, ca aci cafeaua e o mica problema: nu prea gasesti espresso sau cafea la filtru. Ori e ness, ori americano ori fuck knows what. Am gasit-o, am baut-o si m-am dus cu Google maps sa caut un food market care trebuia sa fie aproape de Khao San Road.

Am gasit o piata, da nu era cu mancare, nici aproape nu era, dar nu era circulata de turisti, asa ca a fost bine. Pe drum m-am oprit sa-mi iau niste felii de lubenita de la unu ca mi-era sete. Dupa aia m-am ratacit, ca asa am ajuns la piata asta de care zic :))

Mi-am luat niste bermude din alea de facut baie, 80TBH. Dupa aia am incercat sa ma duc io de capu meu inapoi pe unde credeam ca e hostelul, da m-am ratacit ca o luasem in directia gresita. M-am uitat asa un pic cu coada ochiului pe Google maps, am luat-o in directia aproximativ buna pana aproape de hostel cand am dat de Golden Mountain temple, un templu a lu Buddha cocotat pe un deal. M-am dus sa vad care’i treaba, mi-am pus numele pe o bucata maaare de tot de panza cu care o sa inconjoare un fel de clopot mare de tot. Cred ca aduce noroc sau ceva. Am capsat niste bani pe o sarma, ca asa e traditia pe acolo. M-am uitat la oameni cum se converseaza cu Buddha si am luat-o catinel spre hostel ca incepuse sa mi se faca foame, ca o cafea si o bucata de lubenita nu tin chiar asa mult de foame.

Am facut dreapta gresit pe o strada si iar m-am ratacit, da eram aproape asa de zona unde trebuia s-a fiu asa ca n-a fost nici o tragedie.

Mi-am luat un pad thai (no spicy) cu ou si creveti, l-am mancat de se bateau turcii la gura mea, ca incepuse sa fie foame rau.

Dupa aia am ajuns la hostel, am stat un pic linistit sa-mi odihnesc talpile, ca mersul in slapi mult timp te consuma un pic.

Si uite asa se facu seara, si iesii sa vad ce mai pot sa fac. Si imi facui un tatuaj cu henna al unui dragon. Sa vad daca imi place ideea de tatuaj.

Aseara am aflat de Full Moon Party, asa ca imi schimbai un pic itinerariul si gasii cazare pe o insula de langa, ca aia cu party e plina aproape si au niste scoruri de mi-au tiuit urechile cand le-am vazut.

Acu ma bat cu calendarul ca nu ma prind cum sa socotesc zilele, ca trebuie sa mai fac niste combinatii. Grea matematica asta cu zile.

Se facu seara, astia cu care iesisem seara trecuta nu mai erau asa ca m-am dus la intamplare la o carcium sa beau un Chang mic cu gandul ca daca dupa bere de obicei ma doare capul, poate ma duc sa dorm sa recuperez niste somn.

Si cum stateam io asa linistit la masuta, langa mine se aseaza vreo doua, ne zambim politicos, si ne vedem de bautura. Vine pe langa noi si un ceva englez sau aussie, ca ‘Hi, hello’, ne imprietenim cu totii, ala era deja luat tare, i-a cumparat la una un scorpion, l-a mancat aia, am mai luat niste bautura, ne-a cumparat ala la toti ‘bunny ears’ din alea cu beculete si ne-am dus in carciuma la prietenii lui sa bem. Si am baut, si pentru ca eram simpatic mi-a cumparat lumea de baut, n-am zis nu. S-a spart gasca ca fiecare cu treaba lui.

Io m-am pus in mijlocul drumului cu urechile, si toti de treceau era ‘uuu, bunnyyyyy’. Asa ca am inceput sa le cer bani sa faca poza cu mine, 50TBH pe poza. A venit un egiptean la mine, i-am zis cat, a zis ca nu-mi da bani, si zic bine, esti primu client, gratis pentru tine, sa imi fac reclama sa ma vada lumea ca fac poze.

Asta era la masa cu un danez, si pentru ca toti voiau poze moca, m-am dus la ei la masa. Danezu tare, militian la el acasa, cunostea bine romanii :))

Am stat noi asa, au mai venit niste englezi pe care i-am invitat sa stea la aceeasi masa, mi-au dat alcool pe post de plata pentru poze, si weee…

Pe la 1-2 asa a venit politia cu armata si toate barurile au inchis muzica si terasele, asa ca ne-am mutat in interior, si fara muzica ne puteam auzi. Da ne-am saturat de auzit si-am mers sa cautam o discoteca/club ca alea inca aveau voie cu muzica. Acolo nici n-am intrat bine, ca ‘bunnnyyyyy’ :)) Si cum abia intrasem, unu lemn s-a gasit sa se lege de prietena astuia, repede s-au impartit niste pumni, da noroc ca n-a escladat incidentul ca mai era unu beat de a fost aruncat afara de aia de la paza si dupa aia i-au dat la picioare in gura de l-au potolit de tot, nu stau prea mult oamenii la discutii.

Am plecat, ca sa nu nimerim la mijloc cumva, ca aci in .th sunt vreo 2 chestii de nu vrei sa le faci ca turist: sa ai droguri sau sa te bati. Nu stiu exact care e treaba cu a doua parte, da na, cand ti se tot repeta ca nu e bine, imi inchipui ca exista un motiv, da nu’s chiar asa curios sa stiu care e ala.

Am ars-o aiurea pe strada cu ‘bunnnyyyy’, de doua ori un ladyboy a incercat sa-mi fure urechile, a doua oara i-am zis ca’l strang de coaie daca mi le mai ia. A fost cuminte si-a plecat. Dupa aia a inceput una sa strige la mine ca sa plec, ca’i distrag eventualii clienti. Ce sa zic, eram un iepuras simpatic.

In drum spre hostel, ca se apropia de 4 si mi-era somn, m-am intalnit cu unii de mi-au dat un trandafir, ca bani n-au avut pentru o poza.

Bangkok Bunny e acu numele meu de scena pe aci :))

In camera liniste, vorbea elvetianca in somn in franceza. Initial credeam ca voia sa-mi zica ceva, da nu, era in lumea ei.

Dus, nani.

28/12/2015

Dimineata incepu la cam doua ore dupa ce am adormit, ca au venit unii din pula cu satelitul si au facut mega galagie. Am mai adormit pe la 11. Pana pe la 13. Fac cum fac, da tot nu-mi revin cu somnul. Poate diseara am mai mult noroc. Imi luai slapi colorati. Cre’ca’s de dama, da fuck it, mai tre sa-mi iau si niste pantaloni din aia largi si gata, o sa fiu rezolvat.

Dus, fix ce trebuia dupa cele cateva ore de somn pe care am reusit sa le strang. Cautat apa, baut apa, all better.

Haleu, urmatorul punct de pe lista. Bagai niste creveti cu ciupreci si baby-corn, yum. Gasii pe unii sa-mi spele rufele, ca mai aveam 1-2 tricoaie de folosit, si maine o sa fie o zi din aia de-o sa ma doara maxim.

Urmatorul punct pe lista, bilet pana la urmatoare destinatie: plecare de la 18:30 ajungere la 11:40-12:00. Muuulte ore in autocar si pe ferryboat.

Nimerii pe la un fel de parada a celor de la imigratie (Royal Thai Police – Immigration Section) in combinatie cu cativa soldati. Dupa ce au facut ei chestiile oficiale, precum prezentarea trupelor in ‘standing attention’, imi pusei urechile de iepuras si facui poze cu politia. Mai tarziu un pic era pe strada seful lor si impartea aleator flyer-e la oameni sa le zica ca daca stau mai mult decat scrie pe viza, nu te mai primesc in tara un numar de ani (de la 1 la 10). Imi explica chesiti in timp ce ne fotografia presa, daduram mana, imi ura ‘pleasant stay in Thailand’ si eu zisei cea mai tampita chestie de puteam s-o zic: ‘thanks, you too’.

Imi luai niste slapi care’s foarte colorati, cred ca’s de dama, da fuck it, ce conteaza. Partea proasta e ca e un material abraziv pe laturi si tre sa-l dau cu scotch ceva sa pot sa-i port ca altfel o sa-mi ia pielea de pe picioare. Tre sa imi iau alti slapi. Ma enerveaza ca aci nu gasesc o pereche de adiasi, numai slapi si atat.

Pe la 17 asa ma dusei sa beau o cafae intr-o crasma, ca sa nu imi mai fie asa somn si cat sa ma tina pana mai pe seara, sa pot sa dorm devreme. Acolo ospatarite niste ladyboys, iar pe un(a) o tot tragea un brit din Liverpool de cur cand trecea pe langa el, cre’ca britul vrea sa vada cum e s-o ia la ochiu’ maro da nu stie cum sa zica :)) Hihi, haha ma conversai un pic cu tanti si dupa ce-mi aduse cafeaua, cica ‘come see me later’ :))

Iar la plimbare, venit foame, bagat niste peste innabusit cu curry, presimt ca o sa ma doara maine treaba asta.

Imi laui niste pantaloni de bumbac si o bluza de in, sa tina de racoare si sa mai schimb si io un pic garderoba europeana cu ceva mai apropiat de locul unde ma aflu.

Cum se lasa seara, hai inapoi pe strada. Imi luai niste slapi noi, ca aia de-i luai mai dereveme mi-au pizdit bucati de piele.

Facui niste poze cu armata si cu urechile mele de iepuras, ca sa fie bine :)) Bagai un bucket de mokito ca tot e ultima seara in Bangkok.

Inainte de astea imi luai o posetica sa-mi pun laptop si chestii, ca in autobuzul cu care o sa merg se ciordesc chestiile de valoare asa ca o sa las in rucsac la cala doar haine, sa si le bage in cur daca mi le fura.

Acu mi-e somn, si e liniste, sunt bune sansele mele sa dorm mult si bine.

29/12/2015

Dormii ca spartul pana la 12 si ceva, ca pe la 17:30 o sa am un autobuz care ajunge maine la 11 unde trebuie sa ajunga si nu cre’ca pot sa dorm in el.

Halii broaste prajite cu sos picant. Bune, chiar foarte gustoase. Sosul cre’ca il deranja pe stomac, ca incepu sa faca scheme. Ori asta, ori ii place prea mult buda de la hostelul asta si nu mai vrea sa plec.

Imi facui bagajul ‘theft proof’ si nimic valoros in el. Aseara mi-am luat o posetica sa-mi pun stuff in ea si s-o tin in brate pe drum.

Azi fusei cuminte.

Mno, la revedere Bangkok!

Asa, ca era sa uit. Paguba totala: ~1000-1100 RON cu cazare inclusa.

rome on the cheap (4)

Sambata am zis sa dorm pana ma trezesc io de capu meu, ca la cat umblasem zilele dinainte eram praf cu picioarele. Si cum dormeam eu dus visand nimic, am fost trezit in sunetul suav al unui flex, urmat apoi de ritmicitatea ciocanelor care spargeau chestii la fereastra, asa sincronizate ca un cor de pasarele. Magnific, nu mai auzisem asa reprezentatie virtuoasa deloc anul asta.

Capiat de somn m-am dat jos din pat, am mai facut niste chestii pe la baie si am luat-o usor usor la vale spre oras sa caut o piata de weekend in ideea ca poate gasesc mancare proaspata. N-am gasit ce imi inchipuiam ca o sa gasesc, dar am dat de un magazin din asta cu panini proaspete si bune. Am luat unu (nu mai stiu cu ce) si m-am dus sa ma plimb. Am nimerit si pe la Ambasada Frantei unde puneau oameni flori pentru evenimentele de cu o seara inainte.

Am ars-o asa pe strazi si stradute fara un scop anume pana mi s-a facut foame pe la 6 asa si m-am dus la o trattoria cu pizza buna si vin ieftin. Am nimerit la masa langa niste spanioli care n-au mai stat mult si dupa aia imediat au venit vreo doi francezi. Astia au fost interesant, ca din ce m-am prins eu venisera romantic la Roma. Initial vorbeau numai in engleza si i-am inteles. Unu era tatuat si era asa mai alfa, alalalt era mai lady like. Si se certau asa simpatic, ca ala lady like era foare nehotarata ce vrea. Pana la urma cre’ca s-au impacat si au dat-o pe franceza, unul ii scrisese aluilalt niste poezii si ii arata intr-un carnetel. Am fost porc si le-am facut poze pe ascuns :))

De la frigul din jur, combinat cu caldura de la lampa si vin, am plecat asa bine dispus de acolo incet-incet spre pat, ca ma cam luase cu somn si evident ca aveam picioarele praf. Ajuns la hostel am gasit pe acolo si noii colegi, unul din .au si una din .nz veniti sa lucreze in Londra, si erau colegi de apartament acolo. Astia dementiali, se cicaleau grupa mare si faceau misto unul de altul la greu. Din una in alta, cica ba noi mergem la un ‘pub crawl’, daca vreti sa veniti. Colegu ala scotianu era obosit, si io un pic, da acu tot era sambata si nu iesisem noaptea, m-am bagat.

‘Pub crawl’ e o chestie cel putin in UK in care o iei din carciuma in carciuma si bei pana nu mai poti. Tipa zicea ca ei in UK se imbata bine de acasa, si cand ies in carciumi doar mai baga putin (mai mult) cat sa dea peste.

O iau cu astia pe jos pana la Coloseum sa ne vedem cu restul lumii, mai imi povestesc ei stuff, le mai povestesc eu stuff… trece timpul si ajungem. Acolo ne vedem ca o caruta de oameni de prin diverse locuri, luam autobuzul pe naspa cateva statii pana aproape de o crasma, bagam niste shot-uri de incalzire, facem cunostinta cu diversei altii care au venit pe alta parte, bagam o tura de beer pong + flip the cup. Beginner’s luck si o castig :)

Se da anuntul ca daca ne trece sa ne pisam ca pana la urmatoarea carciuma o sa fie un pic de mers si nu’s bude in drum (da, stiu, ca tot timpul cat am stat am avut stresul cu pisarea). Iar autobuz pe naspa, ajungem undeva unde habar nu stiu cum era, acolo avansam un pic cu shot-urile si o dam pe body shots. Eu am avut noroc de ciocolata. Niste vodka, niste dansat, niste iar hai, buda, ca mergem si iar nu sunt bude pe drum. Ce e misto la astia e ca lumea se duce la club cu autobuzul, perfect normal de altfel. O gramda de femei imbracate de club, stau cuminti in autobuz pana la destinatie.

Asta la care am mers a fost cap de linie, undeva pe langa un parc intr-o curte. Mic, dar cochet. Cu asta am niste dubii de ce-mi mirosea hanoracul a fum desi am stat numai afara.

Ajung si io cu ia-ma nene pana aproape de hostel, dau sa ma culc. Pula, sforaiau toti astia ceva de speriat. De la 5 la 9 nu cre’ca am avut reprize mai mari de 10min de somn. M-am trezit mega muit de lipsa de somn, m-am apucat sa-mi fac bagajul ca era ziua de check-out. L-am lasat pe hol si m-am dus sa o ard aiurea prin oras dupa ceva de halit si niste cafea. Si apa, ca mi-era un pic sete.

Pe la 2 asa m-am dus sa-mi iau bagajul, am apucat un ‘power nap’ de vreo juma de ora cat mi-am pus telefonul la incarcat si laptop-ul (asta cu laptop-ul era in ideea ca nimeresc pe undeva sa scriu pe blog). Impachetat tot, strans curelele si luat-o iar la pas pana pe seara cand aveam autobuz la aeroport.

Mersul asta cu 10-12 kile in spate e un pic obositor cand o faci cateva ore.

Am stat ca o flocirica intr-o statie asteptand un autobuz spre Termini si dupa cateva care au trecut, m-am prins ca stateam spre directia gresita si d’aia nu se ducea nici unul la Termini. Traversez strada, astept iar, gasesc unu, si ajung la gara. Gasesc si autobuz, mai stau un pic pana vine si ma duc in aeroport.

La plecari imi gasesc pe acolo un scaun cu o masa pe langa sa-mi pun rucsacul si ma gandeam cum o sa fac sa dorm sa nu anchilozez daca as sta intr-o pozitie nefireasca. Cre’ca la vreo ora asa vine un paznic si zice ca tre sa iesim afara ca se inchide. Eram asa un pic confuz, cum adica se inchide? Afara deja era suficient de frig sa se vada respiratia. Era de fapt afara ca de dormit se doarme la sosiri.

Noroc c’am fost printre primii de s-au miscat, ca am avut noroc de am gasit o masa, am pus trei scaune unul langa altul si mi-am facut pat. Rucsacul pe masa, gluga de la el atarna pe fata ca sa blocheze lumina de la neonul de deasupra. N-a fost o combinatie rea, dar destul de nefericita de altfel, ca mesele erau langa vitrinele frigorice ale unui magazin si alea mergeau continuu. La un moment dat m-a luat cu frig, am luat captuseala de la geaca si am pus-o pe mine, da tot ma tragea la spate. M-am invartit pe scaunele alea in fel si chip, dar se pare ca am facut-o cu grija ca am reusit sa nu ma rostogolesc pe jos.

Pe la 3 aproape jumate asa am scos o conserva de carne presata din rucsac, am folosit capacul pe post de lingura si am bagat la burdihan ca imi cam chioraiau un pic matele. Am mai incercat sa dorm si de data asta am reusit asa cre’ca 10min pe repriza. Deja mi-era maxim de somn, incepuse sa ma ia cu frig de oboseala.

Pe la 4 jumate asa am percutat, am scos periuta si pasta de dinti si m-am dus la baie sa-mi fac toaleta de dimineata. Erau doua tanti de se uitau foarte contrariate la mine de cat de natural mergeam spre baia aeroportului cu alea in mana. Un prosop mai imi trebuia pe umar ca m-as fi simtit ca acasa :))

Fac bagajul, imi iau ce mai aveam ca incepusem sa vad oameni ducandu-se la plecari si o iau si io de coada.

Acolo gasesc priza sa-mi incarc telefonul sa am timp sa mai frec duda pe net sa treaca timpul mai repede. Trec de controlul de securitate, si intr-un final dupa ce-am tremurat vreun sfert de ora in autobuz am ajuns in avion. Care era sloi. Dupa aia au dat drumul la caldura care m-a molesit. Dupa aia nu stiu ce au facut, da aerul mirosea de parca venea din buda. Mi-am pus muzica si cred ca am adormit. Da m-am trezit cu soarele in ochi ca ma incalzise rau.

Partea buna e ca acu stiu cum e sa dormi in aeroport. Daca e o idee buna sau nu, cred ca mai trebuie incercat si intr-un aeroport mai mare ca o autogara :)) Asta in caz ca s-o intreba cineva de ce am dormit in aeroport: sa vad cum e, de aia. Nu, nu m-am tacanit.

Asa,  ca tot am zis la seria de posturi rome on the cheap:

  • avion: 40EUR dus/intors
  • cazare: 97EUR 4/nopti (include si vreo ~3.5EUR/zi taxa de turist)
  • muzee: ~ 60EUR (aci nu mai stiu exact ca n-am tinut toate biletele)
  • mancare: ~90EUR
  • transport: ~30EUR
  • socializare: 30EUR (era 20EUR biletul de baut prin cluburi + o bautura de mi-am luat-o eu separat).

Total: ~ 350EUR pentru 5 zile.

Se poate si mai ieftin daca in loc de pizza sau alte chestii cu pret de restaurant se cumpara totul de la super market si se gateste la hostel, inclusiv micul deju de acolo (ca de obicei e inclus in pret). Eventual dus doar la atractii gratuite si mers mult pe jos (sau pe naspa cu autobuzul, ca la metrou nu prea merge).

Acu ca si concluzie, mi-a placut Roma si o sa ma mai duc prin Italia la vazut chestii. Mai ales ca unde te-ai duce aproape sigur e ceva nou de descoperit, ceva istoric valoros sau pur si simplu peisajele si arhitectura.

Prima zi mi-a fost un pic dubios, dar din a doua zi am inceput sa bunghesc destul de bine ce zic oamenii. Da eram ca ingineru: aveam privirea inteligenta da nu stiam sa ma exprim. Asa ca ei ziceau in italiana si eu raspundeam in engleza sau aratam cu degetul.

Acu trag de mine sa n’adorm ca poate ma trezesc la 3-4 dimineata fara somn si nici n’am unde sa ma duc la ora aia, si-o sa ma uit pe pereti pana o sa ma plictisesc.

Iar treaba asta cu rucsacul in spate prin hosteluri mi se pare foarte jmehera, poti sa experimentezi, sa cunosti oameni noi. Foarte, foarte tare treaba.

Trebuie sa caut niste tutoriale/howto-uri de optimizat spatiu in rucsac si de asemenea sa pot tine greutatea la minim. Chiar si cu suportul pentru distribuirea greutatii pe solduri si chinga orizontala pe piept, tot nu e foarte conformtabil cand ai de mers 10+ km cu el in spate.

Ciao.

rome on the cheap (3)

Azi ma dusei la Vatican, sa vad cum e. Prima oara imi lua un pic sa ajung in piata din fata bazilicii si sa fac niste poze. Dupa care stat la coada pentru control de securitate pentru a intra inauntru.

Inauntru ramasei prost de cat de mare e basilica San Pietro. Pe olteneste vorbind, sa-ti bagi pula la dictai cladirea. Adica moama, cata loc inauntru. Aveau multe mini-biserici acolo unde se tineau predici and stuff. Chiar prinsei una la inceput (nu, nu statui la ea, da il vazui pe popa lor cand baga rugaciunea de inceput). Pe pereti sunt statui mari cu diversi papi si sub statui sunt mormintele lor. Avantajul de-a fi papa, esti inmormantat la locul de munca. Am zis ca e mare San Pietro?

Gasii pe acolo un muzeu care se cheama Museo del Tresori sau ceva de genul. 10EUR intrarea. Cam teapa ca e miiiiic rau si nici poze nu poti sa faci. Poate trebuia sa-mi dea de gandit faptul ca nu era nimeni la coada la bilete.

Ma uitai pe acolo, mai gasii mormantul unui papa ingropat separat ca sa aiba loc sa-i faca un mini-monument asa.

Dupa ce-am dat o tura de vreo ora si un pic prin toata basilica astora, am iesit la aer, m-am invartit un pic si m-am dus sa caut de haleala ca m-a cam obosit plimbatul.

Azi dimineata nu imi mai facu Vodafone nici o surpriza, dar nu e ziua trecuta :))

Pas, pas spre Musei Vaticani sa vad ce e pe acolo si mai mult sa ma duc sa vad Capela Sistina. Intrarea e cumva in partea opusa pietei si e un pic de mers. La bilete nu era coada deloc si preturi decente la bilet: 16EUR.

Si am luat-o dupa sageti, si am mers de mi-au sarit mucii, ca de fapt Musei e la plural si sunt multe, multe pe acolo. Cre’ca m-am plimbat asa ocolind tot Vaticanul. Sunt atat de mult chestii acolo incat abia au loc sa le puna una langa alta. Si toate statuile, covoarele, panzele sunt lucrate foarte, foarte minutios si la detaliu.

Ajunsesem la un moment dat intr-o sala cu covoare mari de tot care infatisau diverse scene biblice, dar mie imi pareau facute asa un pic comic, ca as avea material de juma de ora de stand-up pe baza lor.

Cre’ca am mers aproape 2 ore pana sa ajung la Capela Sistina. Si acolo nu era fotografiatul permis. Dar tot am facut o poza pe sestache, chiar cu aia de la paza misunand pe acolo. Ca nu se putea sa nu fac dupa ce am batut atata cale pentru vizita.

Un epsresso si un cornetto pe post de mini-pauza, dupa care m-am dus intr-o gradina interioara sa stau un pic pe o banca ca muream de picioare. In continuare mor de picioare, dar pana maine am timp sa ma mai odihnesc un pic.

Dupa pauza, am luat-o sa mai vad si restul de muzee de pe acolo, unele romane, altele de filatelie si numismatica. Am dat inclusiv si de un portreat al imparatului Palpatine facut asa artistic alb si negru intr-un fel de articol de ziar.

La iesire m-am dus la o carciuma sa bag niste spaghetti ca pana acu am bagat doar pizza si  panino cu diverse. Okish asa pastele, facute al dente. Le-am mancat de foame. Ma asteptam sa fie un pic mai picante ca asa scria pe meniu. Dar poate italienii nu mananca picant picant.

Pe autopicioare pana la castelul San Angelo de pe malul Tibrului. Pe asta nu-l vizitai, ca in timp ce stateam in fata lui ma uitai in calendar si aflai ca de fapt plec luni si nu duminica cum stiam eu. Ala poate maine, sa am ce face. Ca altfel am cam vazut marile atractii si cateva si din alea mici, dar cel mai rau e ca nu mai pot de picioare.

O luai incet, incet pe malul Tibrului pana cand la un moment dat ma uitai pe Google Maps si vazui ca eram aproape de Piazza del Popolo. O luai spre incolo spre piata si dupa aia incet, incet pana cand ajunsei la concluzia ca trebuie sa iau autobuzul spre hostel, ca pe picioare nu e o varianta castigatoare.

Azi cam exagerai cu costurile si numai ‘el cheapo’ nu fu. Pe de alta parte, mai vizitai un stat :)) De doua ori chiar.

A, cand am ajuns aci miroase cumva da nu stiam a ce. Si m-am prins. Mirosea a tabara. Da, tabara din aia in care ma duceam cand eram mic. Fix asa :)) Mi-a luat un pic sa ma prind ce ce imi parea asa cunoscut.

Maine incerc sa caut o piata din aia unde se duc oamenii si isi cumpara chestii, ca sigur gasesc si chestii bune de halit – street food cum i se mai zice.

In timp ce scriam asta mai imi aparu un coleg de camera, nu mai sunt pustnic. Juma scotian, juma chinez. Interesanta combinatie.

Ii aratai ce e prin jur, cam cat dureaza sa vizitezi chestiile de pe harta (Coloseum, Vatican etc.) ca tot sunt de mai multe zile pe aci de cat el. Si dupa aia iesiram la un vin sa manance si eu de pofta sa bag niste bruschette con pomodoro.

La intoarcere, vesnica mea problema de cand am venit in Roma: ma taia pisarea maxim si nu aveam nici un tufis mai ferit unde sa raspund chemarii naturii. Am rezistat eroic cam de pe la Coloseum pana la hostel si aproape ca eram sigur ca ma pis pe mine inainte sa ajung la buda. Dar zeii pisarii au tinut cu mine si m-a descarcat intr-un mod civilizat.

Cand stateam io asa la buda, citeam pe Facebook ca in Paris s-au mai impuscat unii si ca rezultate preliminare ar fi +/- 18 persoane decedate. Si ii zic si lu asta, ‘someone got upset in Paris and shot some people’. ‘Why?’ zice omul, ‘maybe the food was bad’ zic eu. ‘You don’t kill people because the food was bad’. ‘Not if you have a short temper’. ‘When you have a short temper, you raise your voice and shout’. ‘Not if you have a gun’. Si uite asa dialog civilizat si logic intre mine si el.

Acu ma bag la telenovelele mele.

rome on the cheap (2)

Ieri pe OTP, oamenii cu securitatea se tineau de glume. Detectoarele de metal din extensia noaua erau puse sa bipaie indiferent de rezultat, erai tras deoparte si te frecau cu hartie din aia de se pune dupa aia la detectat substante explozive. Presupun ca erau in cautarea unui prost care nu se spala pe maini dupa ce face o bomba :))

Azinoapte a fost frig, drept pentru care am dormit in blugi si cu o patura pe cap. Tot m-am trezit cu muci. Avantajul a fost ca doar am pus soseste in picioare si am fost gata. Si nici nu mai dormisem in blugi de nici nu mai stiu cand.

Intenetul pe telefon era pe campii de azinoapte, da cum eram pe wireless am zis ca’l las in pace, poate fi vreun proxy de autentificare dus la plimbare. M-am lamurit repede ca nu e de la mine (PDP authentication failure) si am sunat la suport. Trecut prin setari, totul OK. Reboot la telefon. Oha. Activat/dezactivat stuff, oha. Intre timp cred ca au mai facut ceva cei de la Vodafone ca a luat-o dupa ceva scremeri.

M-am dus sa halesc micul dejun in bucatarie da n’am gasit tacamuri asa ca m-am lasat pagubas. Am gasit o gelaterie aproape si am bagat un espresso si un cornetto cu crema de vanilie. Misto treaba. Pare’se ca e o chestie nationala. Pana si babele lor se intalnesc dimineata la un espresso la barfa. Ca micul dejun traditioanal in burta m-am dus glont (pe jos, agale) spre Colosseum. Am ajuns acolo pe la 9 jumate asa, deja multa lume prin el. 12EUR bilet de intrare care includea si intrarea in Foro Romano si Palatine. Mi-a luat cam o ora asa sa ma plimb si sa fac poze.

Dupa distractia cu Colosseum m-am dus la Palatine. Palatine care de afara arata mic, da e maaare rau.ca suprafata. M-am plimbat de m-am plictisit. Noroc cu soarele asta mediteranean, ca a fost cald si bine. Am petrecut vreo 3 ore cred in Palatine si in Foro Romano uitandu-ma la tot felul de pietre, constructii, explicatii si mai stiu eu ce era pe acolo. Jmecheri romanii astia, aveau arhitectura si bunul gust in sange, ca ce si-au construit pe acolo era super. Inclusiv bucati de drum de acum 2000+ ani sunt functionale.

Am ajuns dupa asta fix la un mega-monument din Roma care se cheama Vittoriano sau Altare della Patria, ridicat in cinstea lui Vittorio Emanuele II primul rege al Italiei de a unificat tara undeva pe la 1800+. Superba constructie, toata alba si maaare. Si pe afara, si pe dinauntru. In interior este mormantul soldatului necunoscut, iar afara au o statuie imensa cu Vittorio Emanuele si doua flacari care ard mereu. Prin spate se poate urca pana sus pe monument pentru o vedere panoramica a Romaei.

7EUR mai tarziu eram sus pe monument si ma uitam la dealurile pe care a fost construita Roma si la ce as mai avea de vazut. Well, fix in dreapta era columna lui Traian si piata lui Traian. Am facut poze panoramice, am identificat urmatoarele destinatii si m-am dus sa ma dau jos. La iesire am facut dreapta intr-o mega biserica de langa monument, ca au astia la biserici ceva de speriat. Acolo am gasit niste scaune si m-am odihnit un pic ca eram rupt de picioare, de la aproape 9 asa nu statusem deloc jos, ci doar mers si era cam 13 asa.

N-am io treaba cu popii, da bisericile astea catolice sunt construite foarte misto si pe dinafara, iar pe dinauntru sunt si mai si. Apropos de diferente, era acolo inauntru un din asta de aprins lumanari. Cu tot cu lumanari si lumea daca voia, putea sa doneze pentru un ordin franciscan bani sa ia o lumanare, sau nu. Misto treaba, au mai multa incredere ca o sa fie bine decat altii. Mai au niste standuri cu “lumanari” electrice si bagi banul si se aprinde una. Eficient si la obiect :)

Dupa toata plimbarea, m-am dus sa-mi caut de mancare ca atata mers pe jos pe scari si dealuri m-a cam obosit un pic, si o avea calorii cornetto ala, dar nici chiar asa. Am nimerit la un fel de impinge tava si mi-am luat un fel de pizza, doar ca nu era pizza, ci doar blatul parea de pizza + sosul de rosii, restul de ingrediente erau proaspete, puse dupa. Anyway, super bun. Dupa care m-am dus la un bar sa bag un espresso sa ma mai trezesc un pic. Alta chestie foarte tare la italieni: te duci si stai in picioare langa bar si iti iei espresso. Eventul o inghetata langa sau un cornetto. Si ca si dimineata, oameni de toate varstele.

Scosei harta de-am primit-o ieri cu diverse chestii de vazut incercuite si m-am dus spre Fontana  di Trevi sa vad ce e. Am gasit-o dupa ce am mers un pic pe jos. Un pic mai mult, ca on the cheap inseamna mers cat mai mult cu autopicioarele. Gasit, facut poze. Obosit dupa mers, mai ales ca ce-am mancat n-a fost chiar asa mult, mi-am luat niste castane prajite. Bai, bune. Alea un pic arse aveau gust de porumb prajit. 5EUR de la nasu’ mare pentru cornet.

Urmatoarea destinatie a fost Piazza del Popolo, unde mi-am luat cam teapa. O data ca nu era ceva nemaivazut, iar in al doilea rand am dat 10EUR pe o intrare la muzeul Leonardo da Vinci. In primul rand muzeul era mic, lucrarile expuse le mai vazusem o data prin 2008-2009 in Bucuresti la TNB cand fusese o expozitie.

Ca si ieri, dupa apa, cafea si ce am mai bagat in mine, m-a luat iar pisarea si nexam buda. Asa ca luai metroul pana inapoi, noroc ca fu linie dreapta pana in San Giovanni unde aveam io treaba. Ajunsei la hostel, ma eliberai de presiune, statui un pic sa-mi odhindesc talpile. Ocazie cu care cre’ca tre sa imi cumpar altele noi cand ajung in tara ca le-am cam tocit. Si nu, nu ma refer la incaltaminte.

De data asta o luai spre cautat de halit. Si mersei ce mersei semi-aiurea pana gasii o trattoria care parea originala. Pe meniu zicea ca e din ’45. Luai juma de kil de vinul casei si o pizza Marinara. Deasupra, un bec din ala de face caldura. Combinat cu vinul, ma molesi maxim. Pizza fu cam teapa. Ca zicea sos de rosii si usturoi. Fu sos de rosii si un graunte de usturoi impartit in 3. Halii ca aveam o foame de lup. Plus ca fu ieftin. 10EUR cu tot cu spaga.

Pe drum imi luai o inghetata, 3.5EUR cornet mediu (cam asta e pretul in general). Fu buna, nu nemaivazut, da o sa-mi mai iau daca tot asa cald o sa fie si maine.

Acu iar in blugi ca iar e frig.

Maine ma duc la Vatican sa-l intreb pe Papa daca da si el un vin ca tot am batut atata drum. Si dupa aia capela sistina, sa vad ce a pictat Michelangelo. Cre’ca o sa ma plimb si pe malul Tibrului ca tot o sa fiu in zona. Si m-am gandit c-o sa investesc 1.5EUR in metrou, ca e prea departe de mers pe jos versus cost.

Azi nu mi se mai intamla nimic deosebit. Poate maine. A, ceva-ceva se intampla: cand ma plimbam eu prin Foro Romano, ma oprira niste copchii sa ma intrebe daca vorbesc engleza. Zic Yes si imi explica unul ca au un exercitiu pentru scoala si ca trebuie unul din ei sa imbratiseze 5 oamani si ca daca vreau sa-l iau pe unul in brate cat pentru o poza. Si facuram poza :)

rome on the cheap (1)

Iar am timp la dispozitie si m-am gandit sa-mi fac o dambla mai veche si sa vad cum e sa calatoresti cu rucsacul in spate stand cat mai ieftin posibil si preferabil mancand la fel.

Asa ca am gasit niste bilete ieftine la RyanAir si dus-intors pana pe CIA am dat vreo 40EUR tot inclus (cred ca 40, altfel s-ar putea sa fie 60). Din CIA pana in Roma Termini mai costa autobuzul 3,90EUR. Mersul pe jos dupa aia e gratis :)

Mi-am gasit un hostel cu vreo 25EUR/noapte + vreo 3.5EUR/zi taxa de turist. Overall, vreo 97EUR pentru 4 nopti de stat.

Da intru prea mult in detalii asa de inceput. S-o iau cu inceputul.

Ajunsei io in Termini (un fel de gara lor cea mare), ma uitai un pic in jur si pentru ca inca nu era ora de check-in, o luai la pas sa vad ce pot sa descopar singur. Primul lucru pe care l-am descoperit a fost ca trebuia musai sa ma pis. Aveam io asa un sentiment in legatura cu asta inca de cand eram in autobuz dar am zis sa-l ignor. Eh, problema cu Roma asta e ca e mare si ca e civilizata, drept urmare nu prea merge sa te bagi dupa un pom si sa faci ce te cheama natura sa faci.

Din stradaa in strada am ajuns la o biserica mare (la astia alea mari se cheama basilici). Misto, mare de tot, facui poze, da buda nu gasii. Plecai asa un pic incordat de acolo si o luai la pas, cu Google Maps spre Colloseum, pe principiu ca si romanii aia trebuiau sa se pise pe undeva.

In statia de metrou de acolo, era buda, da era pe partea gresita a barierei. Si ma gandii io ca n-are rost sa dau bani sa intru la metrou si dupa aia bani la buda cand poate gasesc la Colloseum. Dupa ce statui un pic la coada, la controlul de securitate (da… teroristi si ce dileme or mai avea astia la ei in tara) ma intorsera inapoi pe motiv ca e prea mare rucsacul. Ma mai incordai un pic, facui doua poze pe afara si ma dusei spre metrou. Acolo era coada mare de tot la buda asa ca grabii un pic pasu si zic ca hai ca nu e mult pana la hostel. Dupa ce ma invartii un pic ca un coi intr-o caldare pana gasii straduta, ajunsei intr-un final in locul dorit. Dupa ce eliberai presiunea acumulata de pe drum, facui ce trebuia sa fac la check-in si o luai din nou la pas prin oras.

Ajunsei io pe la 3 la Colloseum, trecui de control acum, si inauntru aflai ca programul e pana la 4 jumate maxim si ultima intrare e la 3 jumate. Cum sa te plimbi prin dictai magaoia nu iti ajunge o ora, am zis pas si m-am dus la ruinele de peste drum. Care si alea cu acelasi program. Asa ca o luai pe drum mai departe.

Si ce sa vezi ca imi arata mie Google Maps pe harta? Terme di Caracalla. Dupa ce m-am ratacit un pic (se pare ca m-am tampit si nu mai sunt capabil sa ma orientez pe harta si nici sa pricep directia relativa fata de un obiect) ajunsei sa vad ce bai si-a tras gigi ala. Pentru doar 6EUR intrai in ce-a mai ramas din ele si am facut niste poze, am citit niste indicatoare din alea de informatii si cam aia a fost cu baile. Ce a fost in schimb mega-cool… lumina soarelui printre ruine. Se reflecta si se vedea asa printre gaurele ca intr-un peisaj din ala din Tomb Raider. Mai ales ca azi fu cald, termele sunt un pic la distanta de trafic si era asa o liniste calduroasa, dar in acelasi timp era un pic racoare, nu’s cum sa explic.

Plecai io de acolo intr-o directie complet aiurea pana gasii o statie de autobuz cu un autobuz care venea. Scria pe el Circolare ca titul si dupa aia o lista de chestii pe unde trecea. Si m-am plimbat pe un drum din asta foarte misto, ziduri vechi pe ambele parti si ingust asa. Am trecut pe langa catacombele lui San Sebastian (tre sa ajung pe acolo cand o fi deschis) si dupa aia prin tot felul de locuri dubioase. Pana ajunsei la cap de linie care era aproape de CIA. Ocazie cu care aflai ca Circolare inseamna de fapt ‘circula’ si nu ‘circular’ cum imi inchipuii io ca se invarte in cerc. Si uite asa ma uitai la peisaje vreo ora jumate pana ajunsei iar prin locuri civilizate.

Dupa o tura de cumparaturi (deodorant, gel de dus, pasta de dinti) o luai la pas sa-mi caut de mancare, ca mi-era asa un pic foame dupa atata Circolare. Pe drum ma intalnai cu gazda de la hostel, care foarte amabil imi zise unde gasesc pizza sau paste, da dupa ce imi zise si pleca uitai tot. Azi mi s-a tot intamplat asta sa uit ce-mi zice.

Dupa cam vreo 30-45min gasii o carciuma italieneasca cu italieni si ma asezi sa bag un vin rosu si-o pizza. Ca daca tot sunt in Italia, ce era sa manac? Pizza pe blat subtire, unsa cu vin, ma molesi de tot. O luai la pas iar sa-mi fac siesta, mai bagai vreo juma de ora asa de mers pe jos, stat dupa autobuz si dupa aia vreo 10min pana la hostel.

Pizza + vin + spaga la ospatar = 12.20EUR. Fu buna si aburind asa pe terasa de afara.

Un bilet de 24 de ore pe orice e vreo 7EUR. Azi daca ma ducea capu, imi luam unu pe mai multe zile mai ieftin. Da cand te gandesti doar la cum sa te pisi mai repede, logica nu prea mai functioneaza.

Ideea cu hostelul e intersanta, e cam ca la camin: multe paturi intr-o camera si chestii precum baia si bucataria la comun. Se pare ca in banii aia am si micul dejun inclus. Asta e un plus. Minusul e ca nu se face singur si va trebui sa ma apuc de gatit maine dimineata.

Imi place Italia asta, aproape ca inteleg cam ce scrie peste tot sau macar cam ce-ar vrea sa zica.

Cumparai si un lacatel mic sa-mi inchid rucsacul intr-un dulap. Nu de alta, da abia la anul asa intentionez sa-mi iau laptop nou :))

Aproape ca uitasem, pe la vreo 5-6 asa primesc SMS de la Vodafone ca am optiunea gratuita sa-mi aleg limita de bani pe care vreau s-o consum in roaming pe date, intre 50-500EUR. Zic cum ma-sa ma, imi dati voie sa va dau bani si ce, n-o sa-mi cereti comision la ei sau cum vine asta cu ‘e gratis sa ne dai bani’.

Marti dimineata tocmai ce sunasem la ei sa-mi activeze optiunea de “roaming pe zi” care costa 3EUR/zi de roaming dar tot ce consum se pune ca si cum ar fi national (trafic de date, apeluri). Dupa vreo ~20min de stat in telefon in timp ce robotul imi spunea de 3 ori pe minut ca apelul e intr-o coada de prioritate si ca este foarte important (cre’ca au pizdit ceva in configurarea de call-center ca ajungi sa te sinucizi daca stai juma de ora asa la telefon) am dat de o tipa foarte draguta care mi-a activat optiunea si mi-a scazut si costul suplimentar pe ziua de azi pe date. Nu era mult, insa gestul conteaza.

Am calculat gresit un pic treaba cu hostelul:

  • prosoapele nu sunt incluse in pret, pot sa inchiriez unul cu 3.50EUR sau sa-mi cumpar de la un magazin. Inca ma gandesc ce sa fac.
  • trebuia sa-mi papuci cu mine, ca nu pot merge incaltat mereu. Tre sa ciordesc de undeva niste din aia de hotel sa fie usori si sa ocupe cat mai putin spatiu
  • e un pic cald in Roma pe vremea asta si poate nu trebuia sa-mi iau bocancii de trekking cu mine, ci niste adidasi mai mici.
  • Sa tin minte sa umblu cu un lacat la mine pentru situatii ca astea cu “daca vrei siguranta, pune lacat la dulap”.

Pe de alta parte, e prima oara in combinatia asta si daca nu ma calca trenul si nu-mi pierd rucsacul, o s-o trec la experienta de succes.

un an de desert

Inca putin si o sa treaca si anul de stat in desert, asa ca m-am gandit sa faca o lista de lucruri legate de experienta de aici:

Ce o sa-mi lipseasca:

  • Mancarea indiana. Desi imi displac teribil indienii, au o mancare extraordinar de buna si gustoasa
  • Gawa: cafea arabeasca foarte slaba, o bei recreativ ca pe ceai
  • Office boys: pentru ca e asa misto sa ai chelneri care se plimba prin birou si iti aduc apa/cafea/ceai sau se duc la magazin sa-ti cumpere stuff daca ai nevoie de ceva
  • Discutiile despre ce face fiecare in tara lui si care sunt obiceiurile. Asa am invatat de exemplu ca pilaful exista sub aceeasi denumire si cu cam aceleasi ingrediente din Asia Centrala pana in Romania.
  • Sa citesc presa de aici: fapte, cu suficiente detalii, fara dramatizari sau titluri inselatoare (“Sa VEZI ce au DESCOPERIT cercetatorii ARABI”)
  • Serviciile duse la extrem: ti se ofera livrare gratuita daca suni la un magazin de cartier si ceri un bax de apa
  • Shisha pe malul marii
  • “Restaurantele” de la colt de strada

Ce n-o sa-mi lipseasca:

  • Indienii si restul de prosti
  • Chematul la rugaciune (mai ales ca nu stiu cum dracu s-a nimerit, da la birou sub geam am moschee, acasa sub geam am moschee)
  • Trezitul la sapte jumate dimineata

abu dhabi

M-am intors iar pe plantatie in desert, de data asta in Abu Dhabi.

Retrag ce-am zis de Dubai ca nu e utilizabil cu piciorul. Orasul asta e facut pentru masini si daca nu stai aproape de o intersectie faci sport pana traversezi pe partea cealalata.

Taxiurile par a fi ceva mai ieftine, insa nu cu mult.

Partea buna e ca stau la un hotel. Partea proasta e ca stau la hotel.

Cea mai proasta combinatie e ca internetul aici suge cu gratie si abia se incarca un site.

Ieri am fost la un mall, cel mai mare (cred) de aici. Pe la pranz asta era pustiu rau, iar spre 4 era ceva aglomeratie da nu mult. Cam pricajit, fara prea multe chestii. Partea buna e ca mi-am gasit parfum la un pret apropiat de duty free.

Cred ca o sa aflu mai multe dupa ce incep si munca.

6 luni de desert

Maine se fac 6 luni de cand am ajuns in desert.

O experienta placuta, chiar aventuroasa pe alocuri.

Am cunoscut oameni interesanti. Cred ca cea mai multi-culturala locatie de am vazut-o pana acum.

Am dat si cu bifa la lucrat cu indieni si pakistanezi pe partea de IT :)

Am vazut cum arata o fabrica super automatizata si care sunt problemele si provocarile pe partea de infrastructura si securitate.

Si tot maine ma intorc inapoi in Europa pentru vacanta de iarna.

“I will literally chill for the holidays”.

kish island

sau cum am fost eu in Iran :)

Pentru ca m-a mancat in cur sa vreau de lucru in UAE, a trebuit sa fac un mic popas in Iran.

Ca sa-ti iei viza de rezidenta, trebuie sa aplici pentru ea si dupa aia sa parasesti tara si dupa ce o primesti, sa revii in tara si sa o iei de la aeroport. Da, asa e, nu stiu de ce, da asta e. Si iar scan de ochi si stampula in pasaport.

Acu, cand te trezesti ca tre sa primesti repede viza de rezidenta, tre sa te duci repde intr-o tara unde n-ai nevoie de viza si sa revii dupa 1-2-3 zile dupa caz. Si cum zboruri spre Romania n-au fost de gasit de pe o zi pe alta, singura varianta unde iti iei bilet de avion de parca ti-ai lua la autobuz a fost Kish in Iran, care fiind zona libera nu-ti cer viza.

Si uite asa, ma duc io in Iran. La aeroport ne-am dus mai devreme (ne-am ca sunt io si cu doi bulgari in afacerea asta) ca poate prindem locuri la un zbor pe zi si nu la 10 noaptea. Ca e ca la autobuz, daca mai sunt locuri intri si la un zbor mai devreme fara prea multe comentarii.

Eh, am avut noroc si au mai ramas ceva locuri libere si ne-am urcat si noi in avion. Dupa deparcare/degarare au pornit motoarele avionului, s-au miscat putin si brusc nexam motoare, lumini si toate cele. Dupa cateva incercari care au durat vreo zece minute au pornit iar motoarele si ne-am pregatit de decolare.

Instructiunile de siguranta au constant in: daca dam cu curul de apa, puneti-va vesta de salvare, trageti tare de manere si daca nu se umfla, dati repede falci s-o umflati manual. Vesta pe care scria ‘Property of Alitalia’. Avionul era un MD-82/83.

In fine, am zburat cu bucile stranse 30 de minute cate e calatoria, am aterizat cu bine. n-a trebuit sa innot.

Stweardesele n-au schitat nici un zambet, un steward in schimb zambea cu gura pana la urechi in timpul demonstratiei de safety.

In avion era un gigi pe care l-am gasit inavion si care a ramas acolo si dupa aterizare, si se uita asa la fiecare pasager. Si nu era nici parte a echipajului si nici pasager.

In aeroport, la intrare dupa ce am coborat din autobuz femeile au fost trase de o parte si li s-a dat uniforma obligatorie de purtat pe insula: un mantou relativ larg si o esarfa de pus pe cap. Care in mod obligatoriu trebuiau purtate conform legii islamice.

Obligatoriu am luat un autobuz pana la un hotel al linieie aeriene, desi aveam rezervare la altul. S-a oprit autobuzul, a intrat unul si a inceput sa tipe ca dati pasapoartele, ca nu conteaza de ce, ca dati-le si ca vedeti voi la hotel. S-a lamurit relativ repede ca stam la alt hotel si ne-a lasat in pace.

La hotel confirmat rezervare, dat pasapoartele, dat cu subsemnatul si dusi in camera.

Hotel de 5*. In 1970 poate, ca acu la mai mult de 3* cu indulgenta nu se califica.

Program strict de restaurant: cina de la 20 la 23, mic dejun de la 7 la 10 si pranz de la 12 la 3. in rest ghinion, doar room service si ceva fast food la bar. Si se deschidea la ore fixe, nu puteai sa vii mai devreme cu 5 minute ca erai susuit afara.

Totul pe langa hotel arata cam cum aratau statiunile de la mare din Romania in pozele din 80. Beton la greu, usi de lemn nereparate cu anii. Plus o combinatie dubioasa intre tehnolgia moderna, ca lifturile erau noi si sistemul de intrat in camere.

Au doua tipuri de bani: rialul care este moneda normala si o chestie numita toman care inseamna 10 riali. si preturile sunt exprimate in tomani dar platite de fapt in riali. sau AED ca le place rau de tot dirhamul. un dirham inseamna 100.000 de riali la cursul de schimb de pe strada.

Preturile sunt destul de mici. La hotel in bar un ceai costa 2 lei, o inghetata super mare (un castron mai bine zis) costa vreo 12-14 lei, o cafea vreo 3-4 lei. astea preturi transformate din dirhami in ron (~ 1RON = 1.1AED).

3 oameni cu 130 de dolari am mancat ca spartii 2 zile si au mai ramas bani. Taxiurile in schimb sunt scumpe.

Ce mi-a dat fiori e modul lor de a vorbi cu tine: vine si iti pun asa mana “prieteneste” pe spate si iti zic cu un accent gros de orient mijlociu: “My friend, what do you want to order?” sau “My friend, what can I do for you?”

Cand intrebau asta aveam in minte doar fazele alea din “The Dictator” cand pe la spate le arata la soldati sa ia gatul la toti aia cu care era prietenos. Way too creepy.

Insula pustie, inca au alimentare in care gasesti tot felul de chestii, dar nu prea multe.

Prima noapte n-am prea dormit, insa am recuperat dimineata ceva.

Partea buna e ca am avut internet si am incins telefonul. Ca nu mi-am luat laptop cu mine ca mi-a fost frica ca raman fara el, doar nu’s cunoscuti pentru libertate. AU mers cateva site-uri romanesti si cam atat. Si WhatsApp, ca daca nici ala nu mergea eram izolat de tot de lume.

Cea mai spooky chestie a fost cand m-am plimbat un pic pe plaja si era o familie acolo: barbatul doar in slipi se balacea nevoie mare, nevasta’sa imbracata toata din cap pana in picioare cu batic/esarfa pe cap se balacea si ea putin. E al dracu de nasol sa fii femeie acolo, ca drepturile tind spre zero.

Magic happened si Duminica au iesit vizele, au fost depuse si am primit verde sa ne intoarcem in Dubai. Mi se parea dubios cum e in Dubai, da dupa ce am vazut Iranul, mi-a trecut :)

Asa ca luni dimineata sculat cu noaptea in cap sa prind un avion cat mai devreme si dus la aeroport. Acolo nu puteau verifica ca avem viza OK, asa ca inapoi in centru la biroul central.

Vizele le aveam sub forma de poze facute cu telefonul si trimise pe WhatsApp. Ghinion, ca trebuie tiparite. Asa ca du-te si cauta copy shop deschis la 8 dimineata. Dupa vreo jumate de ora de engrish si invatit ca niste coaie intr-o caldare, m-am dus inapoi la tanti de la Kish Airlines si hai cu miloaga sa ne lase sa le tiparim acolo.

Facuta fata de mata plouata, au acceptat sa le tipareasca acolo. Da sa li le dam pe mail. Sunat contactul din Dubai, dat mail, tiparit visa si ghinion: in afara de poza nu se intelegea nimic clar. si drept urmare nu era bine si nu ne semnau biletele de avion.

PANIC!

Sunat inapoi, cerut rezolutie mai buna, nu se poate ca deja vizele sunt la aeroport. Tanti de la ghiseu: tre sa se vada, altfel nexam bilet.

PANIC!

Sunat contact si vine cu ideea salvatoare: are pe cineva in birou care vorbeste Farsi si i-am dat sa vorbeasca cu tanti aia. S-au inteles, au zis ca e OK si ne-au semnat biletele. Si puteam sa plecam.

La aeroport am ratat avionul la mustata. Asa ca 6 ore jumate am frecat-o acolo. Dar am frecat-o cu bucurie ca era OK cu biletul si nu mai existau probleme.

Cat timp stateam acolo la coada cu fata de mata plouata, unul din bulgari era sarcastic. In engleza, cu voce tare. Radea de motto-ul liniei aeriene: We care about you. Ca haha, ca hihi, ca ca ne lasa acolo. Imi venea sa-l pocnesc acolo. Ocazie cu care i-am zis ca in curand o sa-l pocnesc daca mai face tampenii si daca din cauza lui nu plec ca simte nevoia sa fie glumet. Asa ca acu ii numar bile negre si cand ajunge la un numar oarecare o sa-l pocnesc.

To be honest, o tanti mi-a oferit ceai, dar am refuzat politicos, ca dupa aia trebuia sa caut si baie si nu prea avem chef sa caut un tufis.

Ras, glumit prin aeroport, trecut timpul, boarding.

In avion acu 2 care stateau acolo si se uitau serios si suspicios la cine intra in avion, nu raspundeau la salut nu nimic. De data asta au pornit motoarele din prima, am ajuns repede in Dubai, bucuros, luat viza si stat o ora la imigrari, ca astia nu se grabesc, te scaneaza te intreaba.

Gigi ala de la ghiseu s-a uitat la poza din viza, care era o selfie fara o ureche si intinsa daca atunci cand mi-am facut pasaportul eram gras, ca era diferenta mare intre cum aratam in viza, cum arat acu si cum sunt in pasaport.

Si uite asa s-a incheiat aventura mea in Iran.

Data viitoare poa sa se dea si cu curul de pamant, io acolo nu ma mai duc, e prea spooky pentru mine. Prea multa adrenalina.